Concurenții electorali din cadrul alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie curent, nu au raportat cheltuieli de peste 4 milioane de lei de la începutul campaniei electorale. Estimările sunt prezentate de Promo-Lex în cadrul Raportului de monitorizare nr.4 a alegerilor parlamentare anticipate, făcut public astăzi, în cadrul unei conferințe de presă.

Conform estimărilor Promo-Lex, Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS) nu au declarat 1 332 446 de lei, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) – 542 992 de lei, Platforma DA – 494 816 lei, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) – 381 102 lei, Partidul Șor – 341 683 de lei, Partidul Congresul Civic – 327 365 de lei, Partidul Democrat (PDM) – 310 654 de lei, Partidul Acasă Construim Europa (PACE) – 199 425 de lei, Blocul electoral „Renato Usatîi” – 98 106 lei, Partidul Unității Naționale (PUN) – 56 771 de lei, Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM) – 16 345 de lei, Partidul Democrația Acasă – 7 960 de lei, Partidul NOI – 2 333 de lei, Partidul Verde Ecologist (PVE) – 1 000 lei, Partidul Patrioții Moldovei – 600 de lei, Partidul Legii și Dreptății (PLD) – 600 de lei.

Cele mai multe cheltuieli neraportate au fost estimate pentru materiale promoționale (52%), cheltuielile pentru delegare/detașare persoane (21%) și publicitate stradală și mobilă (12%).

Promo-Lex precizează că, totuși, cheltuielile neraportate până în prezent de partidele menționate mai sus ar urma să fie incluse în rapoartele viitoare sau chiar în cel final, care urmează să fie depus la CEC la 9 iunie curent.

De la începutul campaniei electorale și până la 18 iunie curent, 15 concurenți electorali (PACE, PPCC, BERU, PPȘ, PAS, BECS, PDM, PPPDA, PUN, PDA, AUR, PDCM, PLD, PPPO, PVE) au declarat venituri totale în sumă de 19 140 890 de lei. Pe de altă parte, suma cheltuielilor declarate este de 16 890 374 de lei. Cele mai multe cheltuieli au fost raportate pentru publicitate electorală – 54% și pentru materialele promoționale – 30%.

#campanie electorala #cheltuieli #partide #Promo-Lex

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.