Președintele PSD din România, Marcel Ciolacu, a declarat că, dacă liberalii sunt de acord, actuala coaliție cu PNL s-ar putea transforma într-o alianță cu proiect de țară care să câștige alegerile din 2024. Acesta a spus că astfel cele două mari partide, „unul de stânga și unul național-liberal”, se pot așeza la masa discuțiilor, dacă doresc „o alianță pentru România”.

„Dacă dorim să transformăm această coaliție într-o alianță cu un proiect de țară și după 2024, cred că e momentul să ne așezăm la masă și să avem împreună o alianță pentru România între cele două mari partide – unul de stânga și unul național-liberal și atunci cred că lucrurile se vor așeza”, a afirmat Marcel Ciolacu, vineri, la Brăila.

Acesta a reacționat la declarațiile prim-vicepreședintelui PNL din România, Dan Motreanu, care a spus că „este destul de dificil să avem o colaborare bună cu PSD in toate județele, chiar dacă am găsi un numitor comun pentru multe lucruri care ne despart, atâta timp cât

Președintele PSD Marcel Ciolacu îi încurajează pe unii dintre reprezentanții săi în teritoriu să îi atace pe miniștrii PNL și pe reprezentanții administrației locale PNL.

Reacția liberalului vine după ce președintele PSD Giurgiu, Marian Mina, a postat sâmbătă pe pagina sa de Facebook un mesaj pentru „capetele înfierbântate de la PNL”. În postare, social-democratul îi acuză pe liberali că „jumătate dintre miniștrii” lor sunt cu probleme, dând exemplul ministrului de Interne, Lucian Bode, ministrului Jusiției, Cătălin Predoiu și pe cel al ministrului Energiei, Virgil Popescu.

„Nu comentez declarațiile domnului Motreanu. E o țară liberă. Ne exprimăm anumite păreri. Îi amintesc domnului Motreanu că a furat de la PSD 28 sau 30 de primari înainte de alegeri la Giurgiu. Să vadă din această perspectivă reacția deputatului și președintelui PSD Marian Mina în ceea ce privește conducerea județului Giurgiu. A spus ceva fals sau neadevărat domnul Mina?”, a precizat Ciolacu.

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a cerut în coaliție ca PSD și PNL să formeze alianțe obligatoriu și la nivel local, în Consiliul Județean și primării. Ciolacu a cerut ca PNL să nu mai poată încheia alianțe locale cu alte partide în afara social-democraților. Dan Motreanu a declarat că acest lucru nu este posibil atâta timp cât liderii PSD continuă să îi atace pe miniștrii PNL. Marcel Ciolacu, secretarul general al PSD Paul Stănescu, vicepreședinte PSD Mihai Tudose și Francisk Chiriac, președinte PSD Brăila și CJ Brăila, au susținut vineri la Brăila o conferință de presă, după conferința de alegeri interne a organizației locale PSD Brăila.

Amintim că politicianul a fost la Chișinău, atunci când Partidul Democrat din Moldova (PDM) s-a reformat în PSDE.

STOP CADRU Se vorbește despre un scenariu în care Maia Sandu candidează la funcția de președinte al României

#Marcel Ciolacu #PSD #PSDE

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.