Moldovagaz anunță că mii de consumatori riscă măsuri legale pentru neachitarea datoriilor acumulate înainte de schimbarea furnizorului de gaze naturale. Potrivit companiei, schimbarea furnizorului nu îi scutește pe datornici de obligația de a-și achita integral restanțele.

Conform datelor actualizate la 31 ianuarie 2026, datoria totală a consumatorilor casnici față de SA „Moldovagaz” constituie 51,8 milioane lei:

În municipiul Chișinău – 40,9 milioane lei (17.507 consumatori debitori);
În regiunile țării – 10,9 milioane lei (6.372 consumatori debitori).

În total, sunt înregistrați 23.879 consumatori casnici cu datorii neachitate pentru gazele livrate anterior datei de 1 septembrie 2025. Restanțele consumatorilor noncasnici sunt și mai mari – circa 747,9 milioane lei. Din această sumă, 708,1 milioane lei revin întreprinderii Termoelectrica. În total, sunt înregistrați 458 de debitori din categoria noncasnică.

SA „Moldovagaz” precizează că va continua emiterea facturilor pentru datoriile existente și va aplica toate măsurile prevăzute de legislație pentru recuperarea creanțelor. În cazul neachitării benevole, compania va iniția, fără notificări suplimentare, proceduri legale de recuperare silită prin intermediul instanțelor de judecată. Toate cheltuielile aferente proceselor judiciare și executării silite vor fi suportate de debitori.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#datorii #gaz #Moldovagaz

Volodimir Zelenski consideră că organizarea unor alegeri în timp de război ar fi un pericol după apelul controversat al fostului său ministru al apărării, Mihailo Fedorov, de a pregăti terenul pentru organizarea unui scrutin, relatează știrileprotv.ro.

„Cred că într-un război ca acesta, alegeri în asemenea condiții sunt un risc enorm”, a afirmat Zelenski, estimând că ele ar fi un „tsunami care ar fractura Ucraina”, potrivit afirmațiilor sale făcute publice duminică.

El s-a exprimat astfel într-o întâlnire cu jurnaliști, prima după câteva luni de la o serie de controverse politice, între care destituirea tânărului și popularului ministru al apărării Mihailo Fedorov la jumătatea lunii iulie.

Acesta a stârnit valuri marți cu o înregistrare video cu alură de clip de campanie electorală în care denunță corupția și îndeamnă, fără să facă precizări, la „restaurarea unui proces democratic” prin alegeri, în pofida invaziei ruse în țară.

Mandatul prezidențial al lui Zelenski a expirat în mai 2024, dar niciun scrutin nu poate fi organizat în Ucraina sub legea marțială, aflată în vigoare de la începerea invaziei ruse pe scară largă, declanșată în februarie 2022.

„Dacă vrem să distrugem țara, putem merge în direcția alegerilor în aceste vremuri de război”, a declarat Zelenski jurnaliștilor.

Organizarea unui scrutin ar necesita gestionarea unei multitudini de obstacole, precum votul militarilor mobilizați pe teren, cel al milioanelor de refugiați în străinătate și cel al ucrainenilor care locuiesc în teritoriile ocupate de Moscova.

„Este imposibil în condițiile pe care le avem în prezent, când (președintele rus Vladimir) Putin nu este dispus să ia în calcul opțiuni pentru o încetare a focului”, a mai afirmat Zelenski.

Cuvintele lui Fedorov au provocat disconfort până și în rândul susținătorilor săi. Potrivit ultimului sondaj de opinie al Institutului de sociologie din Kiev (KIIS) realizat în iulie-august, doar 15% dintre persoanele intervievate consideră că alegeri ar putea avea loc înainte de sfârșitul războiului.

Decizia președintelui de a-l destitui pe Fedorov a dus la manifestații reunind mii de persoane pe străzile mai multor orașe ale țării, determinându-l pe Zelenski să-l înlocuiască și pe comandantul armatei, Oleksandr Sîrski, considerat un rival al lui Fedorov.

Președintele ucrainean a susținut dreptul cetățenilor de a manifesta, dar a avertizat împotriva oricărei atitudini „ireverențioase” față de armată și ‘riscul’ pe care îl reprezintă o divizare „între societate și soldați”.