Moldovagaz anunță că mii de consumatori riscă măsuri legale pentru neachitarea datoriilor acumulate înainte de schimbarea furnizorului de gaze naturale. Potrivit companiei, schimbarea furnizorului nu îi scutește pe datornici de obligația de a-și achita integral restanțele.

Conform datelor actualizate la 31 ianuarie 2026, datoria totală a consumatorilor casnici față de SA „Moldovagaz” constituie 51,8 milioane lei:

În municipiul Chișinău – 40,9 milioane lei (17.507 consumatori debitori);
În regiunile țării – 10,9 milioane lei (6.372 consumatori debitori).

În total, sunt înregistrați 23.879 consumatori casnici cu datorii neachitate pentru gazele livrate anterior datei de 1 septembrie 2025. Restanțele consumatorilor noncasnici sunt și mai mari – circa 747,9 milioane lei. Din această sumă, 708,1 milioane lei revin întreprinderii Termoelectrica. În total, sunt înregistrați 458 de debitori din categoria noncasnică.

SA „Moldovagaz” precizează că va continua emiterea facturilor pentru datoriile existente și va aplica toate măsurile prevăzute de legislație pentru recuperarea creanțelor. În cazul neachitării benevole, compania va iniția, fără notificări suplimentare, proceduri legale de recuperare silită prin intermediul instanțelor de judecată. Toate cheltuielile aferente proceselor judiciare și executării silite vor fi suportate de debitori.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#datorii #gaz #Moldovagaz

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.