Administrația Națională a Drumurilor (AND) a lansat procedura de achiziție pentru reabilitarea unui sector de 37,8 kilometri al drumului național M1, care leagă frontiera cu România de Chișinău și, mai departe, de frontiera cu Ucraina. Tronsonul vizat este amplasat în raioanele Hîncești și Nisporeni.

Contractul este împărțit în două loturi. Primul vizează reabilitarea segmentului dintre kilometrii 1+000 și 9+200, cu o lungime de 8,2 kilometri, care traversează zonele localităților Leușeni, Cotul Morii și Sărăteni. Cel de-al doilea lot cuprinde tronsonul dintre kilometrii 9+200 și 38+800, cu o lungime de 29,6 kilometri, în apropierea localităților Onești, Costești, Bujor, Chetroșeni, Mirești, Mîrzoaia, Cristești și Iurceni.

Proiectul prevede construcția unei noi îmbrăcăminți rutiere din beton de ciment, executarea lucrărilor de terasament, construirea zidurilor de sprijin, amenajarea sistemelor de drenaj, precum și construcția și reabilitarea podurilor și podețelor.

În cadrul proiectului vor fi implementate și măsuri pentru sporirea siguranței rutiere. În funcție de specificul fiecărui lot, drumul va avea două, trei sau patru benzi de circulație, vor fi construite trei sensuri giratorii, trotuare și stații pentru transportul public.

Durata estimată pentru executarea lucrărilor este de 915 zile, iar proiectul este finanțat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#drum #Hincesti #M1 #Nisporeni #reabilitare

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.