Comisia Electorală Centrală a primit până în prezent de la Guvern în jur de 90 de milioane de lei, bani care trebuie folosiți pentru organizarea alegerilor, deși pentru scrutin sunt necesari în jur de 125 de milioane de lei. Anunțul a fost făcut astăzi de către vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Vladimir Șarban, în cadrul unei conferințe de presă de totalizare a campaniei de organizare și desfășurare a alegerilor.

Deși nu a fost alocată întreaga sumă de bani solicitată, reprezentanții CEC spun că această întârziere nu va periclita procesul de vot, pentru că acești bani sunt destinați salarizării membrilor birourilor electorale, care primesc remunerarea după alegeri, iar cheltuielile ce au fost făcute pentru procesul de vot au fost utilizate din resursele financiare deja alocate de Executiv.

„Au fost alocate și distribuite către birourile electorale ale secțiilor de votare circa 90 de milioane de lei din cele 125 solicitate în faza inițială de către noi. O parte mare de cheltuielile din alegeri se efectuează după ziua alegerilor, este vorba despre salarizarea angajaților. Noi am primit 70 de milioane de lei, dar și materiale de protecție împotriva COVID-19 în sumă de peste 12 milioane de lei. Aceste cheltuieli erau preconizate în devizul de cheltuieli. Circa 7 milioane de lei au fost cheltuiți pentru necesitățile electorale pentru secțiile din străinătate. 70 de milioane de lei au fost transferați deja și încă aproximativ 20 de milioane au fost folosiți pentru procesele menționate anterior”, a precizat Șarban.

Precizăm că, miercuri, Guvernul nu a reușit să se întrunească în ședință, unde urma să se examineze inclusiv acest subiect și ar urma să se întrunească astăzi în ședință pentru a decide dacă alocă 22,4 milioane de lei, bani suplimentari pentru desfășurarea scrutinului din 11 iulie.

#alegeri #bani #CEC #Guvern

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.