Comisia Electorală Centrală a primit până în prezent de la Guvern în jur de 90 de milioane de lei, bani care trebuie folosiți pentru organizarea alegerilor, deși pentru scrutin sunt necesari în jur de 125 de milioane de lei. Anunțul a fost făcut astăzi de către vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Vladimir Șarban, în cadrul unei conferințe de presă de totalizare a campaniei de organizare și desfășurare a alegerilor.

Deși nu a fost alocată întreaga sumă de bani solicitată, reprezentanții CEC spun că această întârziere nu va periclita procesul de vot, pentru că acești bani sunt destinați salarizării membrilor birourilor electorale, care primesc remunerarea după alegeri, iar cheltuielile ce au fost făcute pentru procesul de vot au fost utilizate din resursele financiare deja alocate de Executiv.

„Au fost alocate și distribuite către birourile electorale ale secțiilor de votare circa 90 de milioane de lei din cele 125 solicitate în faza inițială de către noi. O parte mare de cheltuielile din alegeri se efectuează după ziua alegerilor, este vorba despre salarizarea angajaților. Noi am primit 70 de milioane de lei, dar și materiale de protecție împotriva COVID-19 în sumă de peste 12 milioane de lei. Aceste cheltuieli erau preconizate în devizul de cheltuieli. Circa 7 milioane de lei au fost cheltuiți pentru necesitățile electorale pentru secțiile din străinătate. 70 de milioane de lei au fost transferați deja și încă aproximativ 20 de milioane au fost folosiți pentru procesele menționate anterior”, a precizat Șarban.

Precizăm că, miercuri, Guvernul nu a reușit să se întrunească în ședință, unde urma să se examineze inclusiv acest subiect și ar urma să se întrunească astăzi în ședință pentru a decide dacă alocă 22,4 milioane de lei, bani suplimentari pentru desfășurarea scrutinului din 11 iulie.

#alegeri #bani #CEC #Guvern

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china