Circulația pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt va fi sistată. De la ce oră și care este motivul?

Începând de sâmbătă, 10 mai, ora 20:00 și până duminică, 11 mai, ora 20:00, circulația transportului va fi sistată pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, tronsonul cuprins între strada Mitropolit Bănulescu – Bodoni și strada Aleksandr Pușkin. Totodată, pe data de 11 mai, între orele 06:00 – 18:00, va fi suspendată circulația pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, tronsonul cuprins între strada Ismail – strada Toma Ciorbă, inclusiv la traversarea intersecțiilor pe tronsonul nominalizat. Măsura a fost luată în contextul organizării unui maraton-sportiv cu genericul „Chișinău Half Marathon”.

Troleibuzele vor circula în seara zilei de sâmbătă, 10 mai, după cum urmează: itinerarul rutelor nr. 1, 5, 8 și 22 în direcţia Gării – de pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt pe străzile Alexei Şciusev, Bucureşti, Ciuflea şi în continuare pe traseele stabilite, iar în direcţia pieţei Dimitrie Cantemir pe străzile Ciuflea, Bucureşti, Alexei Şciusev, Mihai Viteazul, Columna, Henri Coandă, piaţa Dimitrie Cantemir şi în continuare pe traseele stabilite.

Itinerarul rutei nr. 4 în direcţia Gării – de pe strada Alexei Şciusev pe străzile Bucureşti, Ciuflea, bulevardul Constantin Negruzzi şi în continuare pe traseul stabilit, iar în direcţia opusă – de pe bulevardul Constantin Negruzzi pe străzile Ciuflea, Bucureşti şi în continuare pe traseul stabilit; traseul rutei de troleibuz nr. 34 se modifică după cum urmează: tur – de pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfînt pe strada Vasile Alecsandri, strada București, strada Alexei Sciusev, strada Mihai Viteazul, strada Columna, strada Henrie Coandă, Piața Dimitrie Cantemir și în continuare pe traseul stabilit retur – de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfînt pe strada Alexei Sciusev, strada București, strada Ciuflea.

Duminică, 11 mai, vor circula după cum urmează: itinerarul rutelor nr. 1, 5, 8 și 22 în direcţia Gării – de pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt pe străzile Alexei Şciusev, Bucureşti, Ciuflea şi în continuare pe traseele stabilite, iar în direcţia pieţei Dimitrie Cantemir pe străzile Ciuflea, Bucureşti, Alexei Şciusev, Mihai Viteazul, Columna, Henri Coandă, piaţa Dimitrie Cantemir şi în continuare pe traseele stabilite.

Itinerarul rutelor nr. 7, 12, 25, 16, 32 – se scurtează până la strada Columna; itinerarul rutei nr. 10 se divizează în două părți: ruta 10A: bulevardul Moscova – strada Columna și ruta 10B: strada Miorița – strada București; itinerarul rutei nr. 24 spre Miorița – pe Alecu Russo – Bogdan-Voievod – Petricani – Mihai Viteazul – Parcul Alunelul – Ștefan cel Mare – Alexei Sciusev – București – Vasile Alecsandri – în continuare pe traseul stabilit; spre Ciocana – Aleksandr Pușkin – București – Alexei Sciusev – Mihai Viteazul – Petricani – Bogdan Voievod – în continuare pe traseul stabilit.

Itinerarul rutei nr. 28: spre Poșta Veche: București – Sciusev – Mihai Viteazul – Petricani – Calea Orheiului – în continuare pe traseul stabilit; spre Botanica: Calea Orheiului – Petricani – Mihai Viteazul – Parcul Alunelul – Ștefan cel Mare – Alexei Sciusev – București – în continuare pe traseul stabilit.

Itinerarul rutei nr. 29 se modifică după cum urmează: de pe strada Petricani pe străzile Mihai Viteazul, Columna, Henri Coandă, Piața Dimitrie Cantemir, Calea Ieșilor cu întoarcere la parcul „Alunelul”, iar în direcția strada Mircești – de pe strada Calea Ieșilor pe străzile Ștefan cel Mare și Sfînt, strada Mihai Viteazul și în continuare pe traseul stabilit; itinerarul rutei nr. 30 se scurtează până la strada Ismail după cum urmează: strada București – strada Ismail – bulevardul Ștefan cel Mare (retur spre Aeroport).

Itinerarul rutei nr. 34 se scurtează până la strada Mihai Viteazul după cum urmează: de pe strada Calea Ieșilor pe străzile Ștefan cel Mare și Sfânt, Mihai Viteazul, Columna, Henri Coandă, Piața Dimitrie Cantemir, Calea Ieșilor și în continuare pe traseul stabilit; itinerarul rutei nr. 36 strada Gheorghe Asachi, strada Pantelimon Halippa, strada Ismail, bulevardul Ștefan cel Mare și Sfînt, bulevardul Constantin Negruzzi, bulevardul Dimitrie Cantemir, strada Ismail, strada Pantelimon Halippa, șoseaua Hîncești și în continuare pe traseul stabilit.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că în weekend se suspendă activitatea troleibuzului turistic. În acest sens, Primăria Municipiului Chișinău adresează scuzele de rigoare cetățenilor pentru incomoditățile create, iar șoferii sunt îndemnați să ocolească zona Pieții Marii Adunări Naționale în perioada menționată, pentru a evita formarea ambuteiajelor.

#bulevardul Stefan cel Mare #circulație sistată #maraton

„Modelul economic din regiunea transnistreană a dat faliment, pentru că el se susținea pe gaz nu ieftin, ci gaz pe degeaba, pentru că ei nu îl plăteau, pur și simplu, și Gazprom acumula de acolo datorii, în speranța că va veni vreo guvernare prorusă, pro-Kremlin la Chișinău și va accepta acea datorie de vreo 11 miliarde de dolari. Noi de fiecare dată am spus ‘Nu, mulțumesc!’. Nu malul drept a consumat gazele. Noi ce am consumat am plătit. Cei care au consumat să plătească sau cei care au livrat și au închis ochii și au tolerat – și e clar de ce au tolerat – să rezolve ei problema, pentru că este o problemă de datorii între două entități economice, nu are statul nicio treabă aici”. Comentariul a fost făcut de președintele PAS, Igor Grosu, într-un interviu pentru Agerpres.

Videouri cu străzi în beznă în localități din stânga Nistrului apar din nou pe rețelele sociale

„Spuneam că a colapsat (n.r.- modelul economic) în sensul în care o bună parte din industria din stânga Nistrului este într-o situație foarte complicată acum – chiar zilele astea a apărut o știre că a fost restricționat consumul de gaze pe o săptămână și jumătate, două săptămâni – își fac griji, va veni sau nu gazul, vor fi sau nu capabili să plătească pentru următoarea tranșă de gaz, veniturile sunt mai mici. Putem spune lucrul ăsta, în mod cert sunt mai mici veniturile de pe malul stâng, decât pe malul drept. Asta înseamnă că mulți, zeci de mii de cetățeni de-ai noștri (din stânga Nistrului – n.r.), trec pe malul drept, au joburi aici pe malul drept, muncesc”, a continuat politicianul.

„Din punctul de vedere al securității, eu zic că e o realizare importantă. Nu am permis, și cei din stânga Nistrului au înțeles că nu e cazul să fie tensionată situația în stânga Nistrului. Și când spun să fie tensionată, am în vedere să fie folosită stânga Nistrului împotriva Ucrainei, în spatele Ucrainei, pe direcția Odesa. Aici era miza și planul rușilor pe care aceștia nu îl ascund și nu l-au ascuns niciodată: sudul, și să decupleze Ucraina de la Marea Neagă. Acesta era planul și continuă să fie. (Transnistrenii – n.r.) au înțeles, n-au escaladat, n-au tensionat situația. Și noi (Chișinăul – n.r.) am fost corecți: atunci când, iarna trecută, Gazprom a oprit livrarea de gaz către malul stâng, noi am oferit toată asistența, chiar dacă acest lucru a fost nepopular pentru noi, cei de pe malul drept. Noi ne-am asumat această decizie politică, pentru că este vorba de peste 300.000 de cetățeni, care și ei sunt cetățenii Republicii Moldova, dincolo de faptul că trăiesc într-un mediu toxic, vreau să spun, plin de propagandă (…). Sunt cetățenii noștri și noi nu puteam să admitem o criză umanitară. Până la urmă, Rusia asta și-a dorit, înțelegând că era ultima iarnă când ne mai putea cumva șantaja, (când mai putea) crea o criză umanitară, care ulterior să se transforme într-o criză eventual politică. Slavă Domnului, am gestionat, am acționat așa cum a trebuit și am depășit această problemă”, a adăugat Igor Grosu.

„Surprinzător, un alt indicator foarte interesant care merită atenția este că 40% din alegătorii de pe malul stâng (din Transnistria – n.r.) care au venit și au votat pe malul drept, în secțiile de votare deschise special pentru ei, au votat pentru proeuropeni, ca să zic așa, să nu-mi fac reclamă, pentru vectorul proeuropean, ceea ce mă face să cred că este o dovadă elocventă: alegerile sunt cel mai bun sondaj”, a conchis el.

Potrivit vicepremierului pentru Reintegrare, Roman Roșca, Guvernul monitorizează livrările de gaze în stânga Nistrului. Oficialul a mai menționat că „nu există deschidere din partea Tiraspolului” privind alinierea la standardele naționale. Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, a declarat că volumele de gaze contractate și achitate de către Tiraspoltransgaz (TTG) sunt suficiente pentru consumul de pe malul stâng al Nistrului până la data de 16 octombrie 2025. Iar ministrul Energiei, Dorin Junghietu, susține că în prezent sunt livrate malului stâng al Nistrului 1,2-1,5 milioane de metri cubi de gaze pe zi, ceea ce constituie echivalentul volumului primit în timpul verii. Potrivit lui, acest volum îi permite regiunii să își asigure o producție limitată de curent, volum de electricitate completat cu funcționarea sporită a Hidrocentralei de la Dubăsari.

Gazprom a sistat livrările de metan către stânga Nistrului la 1 ianuarie 2025. Ulterior, începând cu 14 februarie, gazele au fost reluate pe baza unei scheme intermediare: compania ungară MET Gas and Energy Marketing AG livrează gazul la granița cu Republica Moldova, iar un offshore din Dubai achită contravaloarea. La frontieră, cantitatea de 3,2 milioane metri cubi pe zi este preluată de Moldovagaz și redirecționată către Tiraspol, pe baza unei plăți anticipate.

În ianuarie–februarie 2025, localitățile cu pricina s-au confruntat cu o criză energetică similară.