Transalpina este verificată zilnic

Potrivit reprezentanților CNAIR, în fiecare dimineață, pe Transalpina se fac verificări. „Cel mai important pentru sunt condițiile de siguranță ale participanților la trafic. În fiecare zi, efectuăm revizie cu un utilaj echipat cu lamă și răspânditor de material antiderapant. Utilajul este pregătit să intervină dacă este nevoie. Până acum nu a fost nevoie să intervenim. În momentul în care se constată că există un risc pentru participanții la trafic, se va lua decizia închiderii circulației. Facem apel la conducătorii auto să respecte programul de acces pe Transalpina, între orele 8.00 și 20.00“, a spus Cristi Tudor, reprezentant al Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Craiova.

Transalpina are o lungime de 150 de kilometri

Transalpina este unul dintre cele mai importante drumuri turistice din România, alături de Transfăgărășan. Și turiștii străini sunt îndrăgostiți de Transalpina, astfel că pot fi întâlniți în număr mare, atunci când circulația se reia pe tot tronsonul.

Drumul are o lungime de aproximativ 150 de kilometri. Pornește din localitatea Bengești Ciocadia, din județul Gorj, și ajunge în localitatea Sebeș, din Alba. Transalpina străbate patru județe: Gorj, Vâlcea, Sibiu și Alba. Traversează Munții Parâng de la sud la nord.

Drumul a fost construit de romani, în urmă cu peste 2000 de ani, numele de Transalpina fiind din acele vremuri, dar mai este denumit și Drumul Regelui, deoarece a fost restaurat la ordinul Regelui Carol al II-lea, în perioada în care șeful Guvernului era gorjeanul Gheorghe Tătărăscu.

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.