Anii pandemiei au lăsat urme adânci asupra dezvoltării copiilor, în special în ceea ce privește abilitățile de comunicare. În județul Bihor, România, un număr alarmant de preșcolari și elevi din clasele primare se confruntă cu probleme de pronunție, un efect secundar neașteptat al izolării și educației online.

În acești ani critici pentru dezvoltarea limbajului, mulți copii au fost lipsiți de interacțiunea socială esențială, având ca principale surse de companie doar părinții și dispozitivele digitale, scrie eBihoreanul.ro.

„Drăgălășenia” trebuie corectată

Eroarea de a considera adorabile greșelile de pronunție ale copiilor poate avea consecințe pe termen lung asupra dezvoltării lor lingvistice. Csilla Simo-Ritter, un logoped experimentat din Bihor, subliniază importanța corectării acestor probleme încă de la vârsta de 5 ani. Specialiștii CJRAE Bihor, deși în număr insuficient pentru a acoperi toate cerințele județului, depun eforturi considerabile pentru a oferi terapii gratuite celor în nevoie. Cu un protocol de evaluare și terapie bine pus la punct, ei își propun să redreseze traiectoria dezvoltării lingvistice a copiilor afectați.

Izolați și tăcuți

Impactul pandemiei asupra copiilor din Bihor este amplificat de lipsa comunicării directe și a interacțiunii cu colegii și educatorii în perioada critică de învățare a limbajului. Csilla Simo-Ritter explică legătura profundă dintre dezvoltarea motricității și cea lingvistică, accentuând consecințele izolării asupra ambelor. Cu peste 1.500 de copii în terapie, situația din Bihor reflectă o criză educațională care necesită atenție și resurse suplimentare.

„Citește, dar nu înțelege”

Problemele de pronunție nu numai că îngreunează procesul de învățare pentru copii, dar pot conduce și la dificultăți în citire și scriere, riscând să transforme micuții în analfabeți funcționali. Cristina Avrigeanu, directorul CJRAE Bihor, subliniază necesitatea intervenției timpurii și a terapiei adecvate pentru a evita aceste consecințe. Prin sesiuni de terapie bazate pe joc și interacțiune, logopezii din Bihor își propun să repare deficiențele de pronunție și să asigure o bază solidă pentru dezvoltarea educațională ulterioară a copiilor.

În contextul acestor provocări, inițiativele logopezilor din Bihor reprezintă o rază de speranță pentru copiii afectați și familiile lor. Educația și terapia logopedică nu numai că ajută la corectarea problemelor de limbaj, dar pun și bazele unei dezvoltări sănătoase pe termen lung, esențiale pentru integrarea socială și succesul academic al copiilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#copii #pandemie #probleme de vorbire #Romania #scoala

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.