Ziua de 7 aprilie 2009 este trecută cu vederea de partidele politice, iar tinerii s-au ales cu o mare dezamăgire în urma evenimentelor de atunci. Invitații emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV au declarat că liderii politici au uitat la scurt timp de instituirea Zilei Libertății, așa cum au promis, sau de monumentul Libertății care urma să fie ridicat în scuarul Parlamentului.

Istoricul Sergiu Mustață a afirmat că atitudinea autorităților a făcut ca ecoul evenimentelor din 7 aprilie să fie de scurtă durată, iar societatea să știe tot mai puțin despre așa-numita Revoluție Twitter.

„Nu știm să prețuim acele confruntări cu regimul autocrat și ceea ce s-a făcut după. S-a declarat Ziua Libertății. S-a făcut și un concurs pentru un monument al Libertății. Eu am fost și în comisie, am ales cea mai potrivită și cea mai reprezentativă creație, dar din păcate nu s-a dus la bun sfârșit deoarece confruntările politice au condus la griji mai mari decât păstrarea amintirii față de acele evenimente”, a spus Sergiu Mustață.

Potrivit avocatului Vadim Vieru, director de program drepturile omului al Asociației Promo-LEX, revolta din 7 Aprilie 2009 a fost ultima cea mai mare întrunire la care a participat un număr mare de tineri, după care a urmat o dezamăgire față de clasa politică.

„Cu regret aceasta a generat în final un val foarte mare de persoane care au părăsit țara. Noi, ca asociație, am reprezentant peste 40 de tineri maltratați și avem și dosare la CEDO, cu excepția unuia singur, toți tinerii asistați la CEDO au emigrat. Din discuții private cu ei, mulți mi-au spus că nu se simțeau confortabil aici pentru că retrăiau momentele tragice prin care au trecut. Tortura nu lasă doar urme fizice, dar și traume psihologice foarte profunde”, a menționat Vadim Vieru.

Revoluția Twitter, așa cum a fost numită în presa internațională din cauza conexiunilor create între protestatari de noile tehnologii informaționale, s-a declanșat după alegerile din 5 aprilie 2009. Nemulțumiți de rezultatele scrutinului câștigat de comuniști, sute de tineri au ieșit a doua zi în Piața Marii Adunări Naționale la un miting pașnic. După ce au fost înregistrate mai multe provocări, situația a degenerat într-o adevărată răscoală care a culminat a doua zi cu devastarea sediilor Președinției și a Parlamentului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În urma intervenției brutale a poliției, dar și a represiunilor care au urmat, sute de tineri au fost maltratați, iar cel puțin șase au murit în condiții suspecte. Alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie au pus Republica Moldova pe drumul european și au salvat țara de la o dictatură asemenea celor din fostul spațiu sovietic.

#7 aprilie 2009 #clasa politica #proteste #tineri

Ministrul Agriculturii, Eugeniu Osmochescu, a declarat că nu există, deocamdată, o justificare economico-financiară pentru prelungirea licențierii importurilor de cereale și oleaginoase, cerere venită din partea unor fermieri.

„Dacă vorbim de licențieri, eu personal nu am văzut niciun argumentar economico-financiar pentru impunerea licențierii la import. Motiv pentru care am solicitat colegilor să facem împreună o analiză a impactului nu doar asupra unui grup de actori, dar asupra tuturor actorilor din tot lanțul valoric din Republica Moldova — de la import până la panificație, de exemplu”, a spus Osmochescu.

Potrivit ministrului, decizia va fi luată abia după ce va exista o analiză completă, bazată pe cifre concrete. El a precizat că, în ziua declarației, la Consiliul Economic de pe lângă prim-ministru avea loc o ședință a grupului de lucru pe acest subiect.

„Nu pot să mă expun acum, pentru că trebuie să ne bazăm pe argumente financiare și economice”, a mai spus el.

Osmochescu a atras atenția și asupra riscurilor de ordin extern pe care le-ar putea aduce o astfel de măsură, amintind episodul în care Republica Moldova a fost aproape de a i se impune licențierea exporturilor de struguri, vinuri și produse spirtoase către Ucraina, ca reacție la interzicerea temporară a importului de carne de pui.

„Gândiți-vă și la aspectul relațiilor internaționale pe care le avem cu partenerii din regiune”, a subliniat ministrul, adăugând că licențierea reprezintă o barieră netarifară în calea comerțului și că Moldova trebuie să țină cont de obligațiile sale internaționale, inclusiv cele din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului.

Întrebat concret ce categorii de actori ar fi vizate, Osmochescu a explicat că, în prezent, licența pentru import este deja gratuită pentru cei care utilizează cerealele în scopuri precum producerea de furaje sau panificația.