Anchetă împotriva a 20 de companii aeriene

Comisia și autoritățile naționale de protecție a consumatorilor iau măsuri împotriva a 20 de companii aeriene pentru practici înșelătoare de dezinformare ecologică. Potrivit aeroportul.hu, cele 20 de companii aeriene sunt Air Baltic, Air Dolomiti, Air France, Austrian, Brussels Airlines, Eurowings, Finnair, KLM, Lufthansa, Norwegian, Ryanair, SAS, Swiss, TAP, Volotea, Vueling și Wizz Air.

Acțiunea vine ca urmare a unei plângeri depuse în iunie 2023 de către organizația europeană a consumatorilor BEUC și este condusă de autoritățile de supraveghere din Belgia, Olanda, Norvegia și Spania.

Potrivit plângerii, aceste companii aeriene spuneau că emisiile de CO2 cauzate de un zbor ar putea fi compensate prin proiecte climatice sau prin utilizarea de combustibili sustenabili, pentru care pasagerii ar putea contribui prin plata unor taxe suplimentare.

Ce spun oficialii Comisiei Europene

„Autoritățile sunt preocupate de faptul că practicile identificate pot fi considerate acțiuni/omisiuni înșelătoare, interzise în temeiul articolelor 5, 6 și 7 din Directiva privind practicile comerciale neloiale. La rândul lor, companiile aeriene trebuie să clarifice dacă aceste afirmații pot fi justificate pe baza unor dovezi științifice solide”, spun oficialii Comisiei Europene.

Wizz Air, 30 de zile la dispoziție pentru răspuns

„Este o veste excelentă faptul că autoritățile din întreaga Europă recunosc că, de fapt, consumatorii au fost păcăliți de practicile de greenwashing ale companiilor aeriene. Este inacceptabil faptul că acestea au ademenit consumatorii să compenseze emisiile generate de zborurile lor, uneori cu un preț ridicat”, a declarat Monique Goyens, directorul general al BEUC.

Wizz Air și celelalte 19 companii aeriene au la dispoziție 30 de zile pentru a oferi un răspuns și pentru a propune măsuri pentru a rezolva problemele. Ulterior, Comisia Europeană va organiza o întâlnire cu Cooperarea pentru Protecția Consumatorului și companiile aeriene pentru a discuta soluțiile. În cazul în care aceste companii nu iau măsurile necesare, Comisia Europeană poate impune sancțiuni.

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.