S-a încheiat, în sfârșit, „circul evaluării procurorului general”. Clovnii urcați la rampă și-au jucat spectacolul, iar acum, nerăbdători își așteaptă aplauzele, doar că nu prea avem ce aplauda din moment ce toți știu că rezultatul fusese preconceput, iar „circarii” s-au antepronunțat din start”. Cu o asemenea reacție a venit astăzi, 17 mai, procurorul general suspendat al Procuraturii Generale, Alexandr Stoianoglo, care acuză guvernarea de mimare și încercare abuzivă de a-l înlătura de la conducerea instituției, după ce a fost evaluat de comisia instituită.

Stoianoglo afirmă că, cele șapte luni cât a durat procesul de evaluare și elaborarea acestui concept asupra metodei de a-l demite au fost nimic mai mult decât „o absurditate, derulată într-o perpetuă aranjare a regulilor de joc, schimbare a criteriilor de evaluare, a regulamentelor și a persoanelor potrivite”.

„Puterii i-au luat tocmai șapte luni pentru a scăpa de inacceptabilul procuror general. Întregul proces, care nu a fost decât o absurditate, s-a derulat într-o perpetuă aranjare a regulilor de joc, schimbare a criteriilor de evaluare, a regulamentelor și a persoanelor potrivite. Nici chiar Recomandările Comisiei de la Veneția nu i-a temperat pe regizorii și realizatorii acestui „circ”, ignorând brutal opinia experților europeni”, se arată în reacția lui Stoianoglo.

Precizăm că, procedura de evaluare a performanțelor procurorului general a fost inițiată ca urmare a unei sesizări a președintei Maia Sandu. Potrivit legislației, în eventualitatea în care comisia de evaluare acordă calificativul „nesatisfăcător” activității procurorului general, Consiliul Superior al Procurorilor propune șefului statului eliberarea acestuia din funcție.

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) ar urma să examineze în ședința de pe 18 mai Raportul Comisiei de evaluare a performanțelor procurorului general suspendat din funcție, Alexandr Stoianoglo.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alexandr Stoianoglo #comisie #CSP #evaluare #procuror

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.