Curtea de Apel Chișinău (CA) a casat integral hotărârea Judecătoriei Chișinău, sector Ciocana privind menținerea Ordonanței de neîncepere a urmăririi penale împotriva fostului șef al statului, Igor Dodon, precum și anularea aceleiași Ordonanțe, semnată de fostul procuror-adjunct al Procuraturii Anticorupție Vasile Levițki. Anunțul a fost făcut de către fostul deputat în Parlament, Iurie Reniță, care anterior a fost audiat de către oamenii legii în acest dosar.

Fostul deputat afirmă că, prin această încheiere a instanței de judecată se deschide calea spre reluarea urmăririi penale ex-șefului statului, Igor Dodon, unde este acuzat că ar fi primit o pungă cu bani de la fostul lider al PDM, Vlad Plahotniuc.

„Vă aduc o veste foarte bună: cu puțin timp în urmă Curtea de Apel Chișinău (CA) a casat integral Hotărârea Judecătoriei Chișinău (sector Ciocana) privind menținerea Ordonanței de neîncepere a urmăririi penale împotriva lui Igor Dodon, precum și anularea aceleiași Ordonanțe, semnată de fostul procuror-adjunct al Procuraturii Anticorupție, Vasile Levițki. Prin această hotărâre a Curții de Apel Chișinău a fost deschisă calea legală pentru reînceperea urmăririi penale a fostului șef de stat, Igor Dodon, în dosarul „kuliokului” (n.r. sacoșei”. După 2 ani de luptă cu „kuliokarul Dodon”, Procuratura Generală are acum toate posibilitățile să facă o investigație imparțială, echidistantă și în strictă conformitate cu legislația în vigoare”, a anunțat Reniță.

Amintim că, deputatul Iurie Reniță este cel care a făcut publice imagini noi cu renumitul video de unde se vede cum Igor Dodon, pe atunci președinte al țării, primește o pungă, în care se presupune că ar fi bani de la fostul lider PDM, Vlad Plahotniuc. De asemenea, Reniță a făcut public și mai multe documente ce se referă la banii primiți de PSRM din Bahamas.

Primul video a apărut în spațiul public în primăvara anului 2019, unde se vede cum Vlad Plahotniuc i-a transmis o pungă neagră cu calendar, șefului statului de atunci, Igor Dodon, în timp ce aceștia discutau despre salariile pentru membrii PSRM.

Procuratura Anticorupție a refuzat să inițieze o urmărire penală pe acest caz, argumentând că imaginile video nu ar fi o sursă veridică și nici nu se cunoaște în ce condiții au fost făcute.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#curtea de apel #dosar #Iurie Reniță #kuliok

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.