CMI – Fundația pentru Pace Martti Ahtisaari este o organizație finlandeză care activează în domeniul prevenirii și soluționării conflictelor prin dialog și mediere. CMI a fost înființată în anul 2000 de către laureatul Premiului Nobel pentru Pace și ex-președinte al Finlandei Martti Ahtisaari. Mai bine de 20 de ani, CMI a continuat să crească și să se dezvolte, astfel a devenit unul din lideri în domeniul menținerii păcii internaționale.

În Republica Moldova, CMI și-a început activitatea în anul 2011, iar din 2015 facilitează dialogul informal pe platforma Grupului de lucru parlamentar privind Găgăuzia, cu susținere financiară din partea Suediei. În cadrul procesului de dialog, CMI contribuie la instituționalizarea și sustenabilitatea dialogului dintre centru și autonomie prin consolidarea instituțiilor, îmbunătățirea capacităților și aproprierea procesului de dialog parlamentar.

Totodată, organizația reușește să adune la masa de discuții experți calificați pe subiecte care vizează autonomia găgăuză, să ofere informații și materiale de suport, dar și schimb de opinii între experți, societatea civilă și jurnaliști.

Steve Young, manager de țară, CMI: „În general, organizaţia funcționează pe bază informală, dar avem și activitate mandatată. Un exemplu de astfel de activitate este cea din Grupul de lucru parlamentar privind Găgăuzia, care se desfășoară în baza mandatului preşedintelui Parlamentului. Aceasta include diplomaţie navetă, stabilirea agendei, găsirea priorităţilor, lucruri care sunt importante atât pentru autonomie, cât şi pentru Republica Moldova”.

Natalia Djandjgava, manager de proiect, CMI: „CMI are anumite valori pe care le respectăm în activitatea noastră. Organizația oferă servicii de mediere imparțială fără să urmărească agenda politică a părților implicate în proces. Acest lucru ne permite să promovăm coeziunea socială. Incluziunea este, de asemenea, foarte importantă pentru CMI. În procesul de lucru, implicăm în discuții toți actorii și părțile interesate”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Gagauzia Dialogue”, implementat de CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate în materiale aparțin autorilor și nu reprezintă pozițiile CMI sau ale Suediei.

#CMI #fundatie #Gagauzia

Ungaria a blocat din nou avansarea Ucrainei în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, refuzând să aprobe rezultatele evaluării pentru ultimele două clustere de negociere, care nu au fost încă deschise. Decizia, luată pe 27 octombrie, afectează și parcursul european al Republicii Moldova, întrucât statele membre nu au susținut până acum separarea celor două țări în procesul de aderare, potrivit Euromaidan Press, care citează European Pravda.

Ungaria a refuzat din nou, pe 27 octombrie, să aprobe rezultatele procesului de evaluare pentru clusterele 4 și 5, ultimele două grupuri de capitole din negocierile de aderare a Ucrainei la UE care nu au fost încă deschise, în cadrul unei reuniuni a grupului de lucru pentru extindere al Consiliului UE, desfășurată la Bruxelles. A fost al doilea refuz al Budapestei într-o săptămână, transmite Antena3CNN.

Ucraina urmărește să adere la UE în timp ce luptă împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei, iar timp de mai mulți ani, parcursul său a fost blocat de veto-urile Ungariei conduse de Viktor Orbán. Orbán a pierdut puterea în aprilie, în fața lui Péter Magyar, care a promis să readucă Ungaria în Europa. Acum, guvernul acestuia este cel care blochează ultimele două clustere.

Unul dintre diplomați a declarat că „poziția Ungariei nu s-a schimbat”. Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, știa dinainte că Budapesta nu își va schimba poziția, dar a inclus totuși subiectul pe ordinea de zi. Un alt diplomat a descris repetarea votului drept o mișcare politică menită să sporească presiunea asupra Ungariei, nu o încercare reală de a obține un vot favorabil.

Argumentele Ungariei nu au fost făcute publice pe 20 octombrie, când aceasta a blocat pentru prima dată demersul. Clusterul 4 acoperă transporturile, energia, rețelele transeuropene, mediul și clima. Clusterul 5 vizează agricultura, pescuitul, politica regională și normele bugetare.

La începutul acestei luni, parlamentul Ucrainei a adoptat legea privind școlarizarea în limbile minorităților, pe care Budapesta o ceruse, iar UE a deschis clusterele 2 și 3 pe 13 octombrie. Guvernul lui Magyar și-a condiționat sprijinul de îndeplinirea de către Kiev a 11 cerințe privind drepturile minorității maghiare.

Pe 16 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a avut prima sa întâlnire bilaterală cu Magyar la Bruxelles și i-a mulțumit pentru deschiderea celor două clustere. El a adăugat că se lucra la deschiderea celorlalte două până la sfârșitul anului, a transmis biroul său. Zece zile mai târziu, Zelenski a explicat de ce este important acest calendar.

„Este foarte important ca ultimele două clustere de negociere pentru Ucraina să fie deschise până la sfârșitul acestui an și ca, în timpul președinției lituaniene, să putem deja închide capitole de negociere”, a scris el.

Lituania va prelua președinția Consiliului UE în ianuarie.

Următoarele decizii ale Budapestei ar putea stabili și dacă Ucraina și Republica Moldova vor continua să avanseze împreună în procesul de aderare.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat despre deschiderea ultimelor două clustere ale țării sale cu Magyar, în timpul unei vizite la Budapesta săptămâna trecută. În iulie, Ungaria se oferise deja să permită Republicii Moldova să avanseze separat, fără Ucraina.