Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale a CNA informează că, peste 4 miliarde de lei sechestrați constituie valoarea bunurilor identificate în cadrul cauzelor penale privind frauda bancară, în perioada 2018-2021. Astfel, din suma totală de 6 181 723 631 de lei a bunurilor infracționale, asupra cărora au fost aplicate sechestre, 4 006 501 321 de lei au fost indisponibilizate în cadrul cauzelor penale cu denumirea generică „frauda bancară”.

Mai mult, alte bunuri estimate la 2 175 222 310 lei, au fost sechestrate de ARBI în cadrul unor cauze penale de corupție, spălare de bani, delapidări, contrabandă, trafic de ființe umane.

„Într-o prezentare grafică a valorii sechestrelor, aplicate pe categorii de infracțiuni, ARBI a menționat, în capul listei, dosarele de spălare a banilor, în cadrul cărora au fost indisponibilizate bunuri, estimate la circa 1, 7 miliarde de lei. Acestea sunt urmate de sechestrele în dosarele de corupție – în jur de 201 milioane de lei; escrocherii și delapidări – 139 de milioane de lei; contrabandă – peste 55 de milioane de lei, îmbogățire ilicită – 21 de milioane de lei, trafic de persoane – circa 18 milioane de lei și altele”, se arată în nota informativă.

Totodată, referindu-se la tipul bunurilor sechestrate, ARBI anunță despre indisponibilizarea a 2273 de terenuri agricole și pentru construcții, 3 aeronave, 748 de imobile și 351 mijloace de transport.

„Sechestre au fost aplicate pe conturi bancare, numerar, pachete de acțiuni și capital social, dar și tehnică de calcul. O premieră absolută pentru Republica Moldova, este indisponibilizarea criptomonedei în valoare de 110 552 lei, se mai arată în nota ARBI”.

Responsabilii menționează că investigațiile financiare paralele au fost desfășurate în cadrul a 195 cauze penale, bunurile sechestrate aparținând celor 493 de persoane care au avut statut de bănuit sau învinuit, în cadrul acestor dosare.

„La această etapă, pe conturile trezoreriale, gestionate de Agenție, sunt plasate echivalentul a 77 de milioane de lei, 20 de milioane dintre care au fost atribuite lui Vladimir Plahotniuc”.

De menționat că, procesul de recuperare a bunurilor sechestrate de către ARBI va fi finalizat odată cu adoptarea, de către instanța de judecată, a deciziei de confiscare. Pasul final al procesului de recuperare sau vânzarea obiectelor confiscate este realizat de către instituția executorului judecătoresc și Serviciul Fiscal de Stat.

#ARBI #bunuri #CNA #sechestre

Armata germană a catalogat pentru prima dată amenințarea de sabotaj din partea Rusiei împotriva propriilor trupe și facilități drept „semnificativă”, al doilea nivel, din 4, ca gravitate pe scara internă a amenințărilor, arată o evaluare a Bundeswehr-ului despre care au relatat miercuri postul de televiziune german WDR și ziarul Süddeutsche Zeitung, scrie hotnews.ro.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a confirmat această evaluare, declarând reporterilor: „Constatăm că ne confruntăm cu o amenințare semnificativă de sabotaj la nivel general pentru Bundeswehr.”

Ridicarea nivelului a fost declanșată de descoperirea, la jumătatea lunii septembrie, a unei drone prăbușite care transporta o cutie cu explozibili puternici în apropierea bazei aeriene Wunstorf din Saxonia Inferioară, au relatat cele două instituții de presă, potrivit Reuters.

Pe scara internă a amenințărilor din armata germană (Bundeswehr), utilizată pentru evaluarea riscurilor de terorism sau sabotaj și pentru protecția bazelor militare, există 4 niveluri de gravitate.

Acest al doilea nivel ca gravitate, denumit Charlie, se instituie în momentul în care există informații sigure și clare despre un atac terorist sau un act de sabotaj iminent.

„Linia roșie” depășită

Documentul intern al armatei germane, consultat de WDR și de Sueddeutsche Zeitung, precizează că Rusia a depășit „o linie roșie anticipată anterior, caracterizată de intenții dăunătoare cu efecte cinetice și/sau letale” împotriva Germaniei și a Bundeswehr-ului, prin utilizarea dronelor transformate în arme.

Drona de la Wunstorf seamănă cu una încărcată cu explozibili care a fost folosită în atacul eșuat de pe aeroportul Leipzig/Halle, din luna august. Însă, spre deosebire de incidentul de la Leipzig, despre care autoritățile au afirmat că viza un avion civil de marfă, anchetatorii consideră că drona de la Wunstorf viza aeronavele Bundeswehr, conform documentului.

Autoritățile germane au învinovățit în mod direct Rusia pentru atacul de la Leipzig.

Moscova a negat orice implicare și a respins în mod constant acuzațiile privind desfășurarea de acțiuni de sabotaj sau atacuri hibride în Europa.

Documentul menționează, de asemenea, o serie de acțiuni de recunoaștere suspectate a fi de origine rusă pe teritoriul Germaniei, inclusiv survolarea cu drone a bazei de apărare antirachetă Arrow 3 din Saxonia-Anhalt și descoperirea unei camere camuflate care filma o gară de importanță strategică din Minden, Westfalia.

„Războiul din umbră”

Serviciile de informații se așteaptă ca situația să se agraveze pe termen scurt, fiind probabile noi acțiuni în viitorul apropiat, mai arată documentul, potrivit WDR și Sueddeutsche Zeitung.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că măsurile preventive sunt adaptate fiecărei baze în parte și pot varia de la intensificarea patrulelor de pază până la măsuri tehnice suplimentare de securitate, precum camere cu infraroșu și sisteme de supraveghere a gardurilor.

Această evaluare vine la puțin peste o săptămână după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a afirmat că Germania se confruntă cu un „război din umbră” și a solicitat extinderea competențelor serviciilor de informații.

„Războiul din umbră la care asistăm astăzi are un obiectiv care depășește cu mult tot ce s-a văzut în timpul Războiului Rece”, a declarat Dobrindt, în cadrul unei conferințe a BfV la Berlin.

„Scopul său clar este să ne destabilizeze – să ne destabilizeze în mod fundamental”, a adăugat Dobrindt.

Ministrul german al Afacerilor Interne nu a numit Rusia, dar declarațiile lui au venit pe fondul avertismentelor lansate în octombrie de șeful serviciului german de informații externe, BND, care vorbise, la rândul său, despre un „război din umbră” și avertizase că Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Rusia.

Cancelarul Friedrich Merz a declarat miercuri că dezinformarea rusă și atacurile hibride reprezintă cea mai mare amenințare pentru Germania.

„Părerea mea este că poporul nostru încă subestimează această mare amenințare la adresa societății noastre… Acesta este un atac fundamental împotriva întregii ordini politice pe care am realizat-o după 1990”, a spus Merz.