Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) susține că afirmațiile privind presupusele supraplăți create în raport cu unii beneficiari ai alocațiilor pentru dizabilitate sunt eronate.

Într-un mesaj oficial, reprezentanții CNAS susțin că ”nu au fost emise decizii privind restituirea sumelor achitate necuvenit și nici nu au fost întocmite procese-verbale pentru recuperarea sumelor la care se face referire în informațiile vehiculate. Totodată, persoanele vizate de aceste informații nu au datorii față de bugetul asigurărilor sociale de stat. Acestea au fost și rămân în continuare beneficiare ale prestațiilor sociale, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare”.

Instituția mai precizează că toată corespondența Casei Naționale de Asigurări Sociale cu beneficiarii prestațiilor sociale se realizează oficial, și nu prin apeluri telefonice.

Amintim că o mamă din Chișinău a scris pe Facebook că a fost anunțată de autorități că trebuie să restituie aproape 60.000 de lei, după ce, timp de mai mulți ani, copilului său cu dizabilitate severă i-ar fi fost achitată o pensie mai mare decât cea la care ar fi avut dreptul. Femeia povestește că lucrează, iar în timpul programului copilul este îngrijit de un asistent personal angajat prin serviciile sociale. Potrivit acesteia, recent ea a fost sunată și anunțată că trebuie să se prezinte la Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS), sectorul Botanica, pentru a semna un proces-verbal privind recuperarea datoriei.

„Mi s-a spus că, din greșeală, copilului i s-a calculat o pensie mai mare decât cea prevăzută pentru gradul lui de dizabilitate. Acum ni se spune că avem o datorie de 60.000 de lei și că până la 30% din pensie va fi reținută lunar. Nu eu am calculat pensia și nu eu am făcut această greșeală. Cum este posibil să fie pedepsit copilul?”, a scris femeia.

După cestă postare, deputat PAS, Ludmila Adamciuc, a anunțat că la Parlament va fi organizată o ședință cu participarea tuturor instituțiilor responsabile pentru a analiza situația și circumstanțele în care familia a ajuns să fie obligată să restituie această sumă.

După mediatizarea cazului, mama copilului revenit cu un mesaj pe Facebook, în care a anunțat că nu va merge la CNAS și că așteaptă procesul verbal din partea instituției.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cine plătește pentru eroarea statului? Adamciuc explică după scandalul datoriei de 60.000 lei, pusă pe umerii unei mame

#CNAS #copil dizabilitate #datorii

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china