Ziua Internațională a Copilului este un nou prilej de a vorbi despre drepturile copiilor, de a pune pe tapet problemele cu care se confruntă. Chiar dacă instituțiile statului, dar și ONG-urile în domeniul protecției copilului depun eforturi pentru a proteja și ajuta copiii, numărul celor abuzați este mare. Potrivit datelor Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale privind evoluția cazurilor de violență, neglijare, exploatare și trafic al copilului, în anul 2019, au fost înregistrați peste 9.000 de copii victime, iar în 2020 – în jur de 7000.

În acest context, Centrul Național de prevenire a abuzului față de copii, vine cu un mesaj.

„Ne dorim o societate în care toți copiii să fie protejați de orice formă de violență, iar acest lucru este posibil prin eforturi comune. Prevenirea este crucială, întrucât pot fi evitate consecințele grave ale violenței asupra copilului, dar și a întregii societăți. În acest context, CNPAC constată că acțiunile autorităților de prevenire a fenomenului nu sunt realizate eficient, și anume: lipsa planului de acțiuni privind realizarea Strategiei intersectoriale de dezvoltare a abilităţilor şi competenţelor parentale pentru anii 2016-2022; atât programele de educație parentală, cât și cele de dezvoltare a rezilienței copiilor față de abuz”, se arată în mesaj.

Deși foarte mulți copii continuă să fie afectați de violență, este încurajator faptul că, în ultimii ani, profesioniștii din cadrul sistemului de protecție a copilului și-au consolidat capacitățile de identificare a cazurilor și au scos din anonimat mii de copii victime sau martori ai diverselor forme de violență și neglijare.

Acest lucru se datorează inclusiv faptului că, începând cu anul 2014, au fost puse în aplicare Instrucțiunile privind mecanismul intersectorial de cooperare pentru identificarea, referirea, evaluarea, asistența și monitorizarea copiilor victime și potențiale victime ale violenței și neglijării.

Cu regret, sunt constatate lacune privind accesul copiilor victime ale diverselor forme de violență la servicii de reabilitare. Potrivit unui sondaj privind violența împotriva copiilor și tinerilor, doar circa opt la sută dintre copiii cu vârsta între 13 și 17 ani, care au trecut prin violență fizică, au beneficiat de servicii de asistență.

Datele aceluiași studiu relevă că, doar 3 din 5 fete (59,2%) și mai puțin de jumătate din băieți (44,7%), care au fost supuși violenței sexuale, au spus cuiva despre experiența lor. Datele oficiale arată că doar 5 din 10 copii, care au nevoie de plasament de urgență din cauza violenței, sunt plasați în servicii de tip familial.

Menționăm că, CNPAC are capacitatea de a oferi anual asistență specializată pentru aproape 400 copii victime și familiile acestora, din sursele donatorilor. Raportat la numărul de cazuri înregistrate anual, accesul copiilor la servicii este unul foarte redus.

În contextul Zilei Internaționale a Copilului, CNPAC face apel către autoritățile naționale:

Să urgenteze aprobarea Planului de acțiuni pentru realizarea Strategiei intersectoriale de dezvoltare a abilităţilor şi competenţelor parentale pentru anii 2016-2022 și să asigure punerea în aplicare a acestuia, alocând suficiente resurse;
Să asigure programe de dezvoltare a rezilienței copiilor față de violență, neglijare, exploatare și trafic în toate instituțiile de învățământ;
Să fie create servicii specializate de reabilitare a copiilor victime ale violenței, neglijării, exploatării și traficului, accesibile la nivel raional/ municipal;
Să fie create suficiente servicii de plasament temporar de tip familial pentru copii

Apelul CNPAC vine să sensibilizeze autoritățile în vederea respectării obligațiilor de protecție a copiilor față de abuzuri și neglijare, pe care și le-a asumat, prin aderarea la Convenția ONU cu privire la Drepturile Copilului.

#CNPAC #ONG-uri #Ziua Internationala a Copiilor

Ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi, și ambasadorul Regatului Danemarcei în Republica Moldova, Søren Jensen, au semnat Acordul dintre Republica Moldova și Regatul Danemarcei privind munca remunerată a membrilor de familie aflați la întreținerea membrilor misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare.

Semnarea acestui document contribuie la consolidarea cadrului juridic bilateral și facilitează accesul membrilor de familie ai personalului diplomatic și consular la activități remunerate pe durata misiunilor acestora în cele două state.

Totodată, în cadrul întrevederii, oficialii au trecut în revistă principalele evoluții de pe agenda relațiilor bilaterale, precum și modalități de consolidare a cooperării dintre cele două state. Șeful diplomației moldovenești a apreciat sprijinul constant al Regatului Danemarcei pentru parcursul european al țării noastre și a abordat posibilitățile de aprofundare a cooperării în contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană.

Discuțiile au vizat și dezvoltarea relațiilor comerciale și valorificarea oportunităților de investiții daneze în Republica Moldova. În acest context, oficialii au subliniat importanța stimulării schimburilor comerciale și a atragerii de noi investiții daneze pe piața din Republica Moldova.

Un alt subiect al discuțiilor l-a constituit situația de securitate din regiune, oficialii efectuând un schimb de opinii asupra principalelor evoluții și a necesității de consolidare a rezilienței în fața provocărilor actuale.

La finalul întrevederii, cele două părți au reconfirmat disponibilitatea de a valorifica în continuare potențialul relațiilor moldo-daneze și de a identifica noi oportunități de cooperare în beneficiul ambelor state.