Locțiitorul șefului Marelui Stat Major al Armatei Naționale, Ion Ojog, a fost avansat la gradul de general. Un decret în acest sens a fost semnat de președinta Maia Sandu vineri, 7 august, și publicat în Monitorul Oficial.

Ion Ojog este și comandantul Paradei Militare consacrate aniversării a 35 de ani de la proclamarea Independenței Republicii Moldova, care va avea loc în Piața Marii Adunări Naționale în data de 27 august. La defilare vor participa militari din cadrul Armatei Naționale, angajați ai Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informații și Securitate, Ministerului Justiției și Serviciului de Protecție și Pază de Stat.

De asemenea, 150 de veterani ai războiului pentru independența și integritatea teritorială a Republicii Moldova, din cadrul Ministerului Apărării și Ministerului Afacerilor Interne, vor defila în două formații.

Totodată, în PMAN vor participa grupe port-drapel formate din militari din România, Ucraina, Lituania, Italia, Polonia, Franța, Cehia și Statele Unite ale Americii.

Generalul Ojog a menționat că la paradă vor fi implicate și peste 100 de unități de tehnică militară și specială, achiziționate atât din bugetul național de apărare, cât și prin intermediul programelor de asistență oferite de partenerii externi.

Printre acestea se numără armament ușor de infanterie, sisteme de artilerie autopropulsată, instalații antiaeriene, sisteme de monitorizare și protecție a spațiului aerian național, precum și vehicule militare cu destinație specială aflate în dotarea Armatei Naționale și a Ministerului Afacerilor Interne.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Utilizarea inteligenței artificiale pentru rezolvarea unor sarcini simple poate reduce capacitatea oamenilor de a le îndeplini independent și îi poate face mai predispuși să renunțe atunci când nu mai au acces la tehnologie. Este concluzia unui studiu realizat de cercetători de la Universitatea Carnegie Mellon, care au analizat efectele utilizării chatboturilor asupra performanței și perseverenței, transmite Live Science.

Cercetarea a fost prezentată la începutul lunii octombrie, în cadrul Conferinței privind Modelarea Limbajului din 2026, desfășurată la San Francisco, și a fost supusă evaluării inter pares.

Studiul a inclus 1.222 de participanți, care au fost implicați în trei experimente controlate. Cercetătorii au analizat modul în care accesul la un chatbot bazat pe inteligență artificială influențează rezolvarea problemelor matematice și înțelegerea textelor citite.

În primele două experimente, participanții au primit probleme cu fracții, având sau nu acces la un asistent AI. Cei care au beneficiat de tehnologie au putut obține răspunsurile direct sau au putut solicita indicii. Ulterior, accesul la chatbot a fost eliminat, iar participanții au trebuit să rezolve singuri alte probleme.

Rezultatele au arătat că, atât timp cât au avut acces la inteligența artificială, participanții au rezolvat mai multe probleme și au renunțat mai rar decât cei care nu au beneficiat de acest ajutor. Însă, după dezactivarea chatbotului, performanța lor a scăzut, iar aceștia au început să sară peste mai multe întrebări sau să nu le mai rezolve.

Concluzii similare au fost obținute și în al treilea experiment, care a vizat înțelegerea textelor citite. Acest lucru sugerează că efectele nu se limitează la matematică, ci pot apărea și în alte activități care presupun efort mental.

„Dacă AI elimină constant acest efort, oamenii pot obține răspunsul corect pe moment, dar își dezvoltă o capacitate independentă mai puțin solidă”, a explicat Grace Liu, autoarea principală a studiului și doctorandă în învățare automată la Universitatea Carnegie Mellon, citată de Live Science.

Cercetătorii atrag atenția asupra fenomenului numit „descărcare cognitivă”, prin care oamenii transferă către instrumente externe o parte din efortul mental necesar rezolvării unei sarcini. Deși acest lucru poate economisi timp, utilizarea excesivă a AI ar putea afecta învățarea pe termen lung, gândirea critică și capacitatea de a persevera în fața dificultăților.

Potrivit autorilor, o posibilă explicație este că, după ce se obișnuiesc cu rapiditatea răspunsurilor oferite de inteligența artificială, oamenii pot ajunge să perceapă metodele care necesită mai mult timp și efort drept ineficiente.

Cercetătorii subliniază că perseverența în fața dificultăților este importantă pentru dezvoltarea abilităților și pentru învățare. Din acest motiv, ei recomandă ca modelele de inteligență artificială să fie concepute astfel încât să ofere mai degrabă îndrumări și indicii decât soluții complete.

Scopul ar fi ca AI să funcționeze ca un tutore, care îi ajută pe oameni să găsească singuri răspunsurile, nu ca un instrument care înlocuiește procesul de gândire.

„Trebuie să tindem spre un viitor în care abilitățile umane să fie, pe cât posibil, amplificate, nu înlocuite”, a declarat Brian Christian, coautor al studiului și cercetător în domeniul inteligenței artificiale.