Poliția de Frontieră și Philip Morris International își unesc eforturile pentru a crește siguranța cetățenilor și a combate infracționalitatea transfrontalieră. Prin acțiuni comune, autoritățile și partenerii din mediul privat contribuie la prevenirea activităților ilegale, protejând astfel populația de riscurile asociate comerțului ilicit, scrie ipn.md.

În acest scop, la data de 26 martie 2025, a fost semnat un Memorandum de Înțelegere (MoU) între Poliția de Frontieră și Philip Morris International. Parteneriatul sprijină inițiativele de depistare și combatere a comerțului ilicit cu produse din tutun, inclusiv prin schimb de informații și activități de formare profesională. Aceste măsuri contribuie la creșterea eficienței intervențiilor polițiștilor de frontieră și la întărirea securității naționale.

Șeful Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, Ruslan Galușca, a subliniat că orice demers menit să reducă activitățile ilegale la frontiere este un beneficiu direct pentru cetățeni, atât în ceea ce privește siguranța lor, cât și protejarea intereselor economice ale statului.

Elena Naumenko, manager general al reprezentanței Philip Morris International în Moldova, a evidențiat importanța cooperării public-privat în prevenirea și combaterea infracționalității transfrontaliere exprimându-și disponibilitatea de a sprijini eforturile autorităților prin expertiză și instruire de specialitate.

Această colaborare reflectă angajamentul Poliției de Frontieră de a întări securitatea la frontiere, de a combate activitățile ilegale și de a asigura un mediu mai sigur pentru toți cetățenii Republicii Moldova.

Ultimele date publicate de compania de cercetare IPSOS, arată că în perioada septembrie-octombrie 2024, comerțul ilegal cu țigarete în Republica Moldova a constituit 9.8%, înregistrând o scădere de 1.9 puncte procentuale față de septembrie-octombrie 2023. Aceasta după ce timp de doi ani fenomenul a fost într-o creștere constantă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Comerțul ilicit de produse de tutun reprezintă o provocare pentru statele europene. În 2023, în UE s-a înregistrat un consum de 35,2 miliarde de țigări ilicite, ceea ce reprezintă 8,3% din consumul total din UE. În total, guvernele din UE au pierdut aproximativ 11,6 miliarde de euro din venituri fiscale.

Estimările arată că infractorii înființează tot mai multe fabrici ilegale de țigări, care predominant sunt amplasate în apropierea statelor din Europa de Vest. Doar în 2023, cel puțin 113 locații clandestine din 22 de țări în care erau produse țigări au fost destructurate de autoritățile regionale și locale.

#actiuni #colaborare #Philip Morris International #Politia de frontiera

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.