Republica Moldova își consolidează capacitățile în prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului prin cooperarea cu Uniunea Europeană. Potrivit Băncii Naționale a Moldovei, luni, 23 iunie curent, a avut loc un atelier de lucru dedicat alinierii cadrului legislativ și instituțional al Republicii Moldova în domeniul AML/CFT (anti-spălare de bani și combaterea finanțării terorismului) la standardele Uniunii Europene.

Atelierul a reunit reprezentanți ai Băncii Naționale a Moldovei și ai Serviciului pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, fiind conceput ca o platformă practică pentru consolidarea capacităților instituționale în lupta împotriva spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru îmbunătățirea proceselor de identificare și recuperare a activelor provenite din infracțiuni.

Prim-viceguvernatorul BNM, Petru Rotaru, a evidențiat importanța cooperării internaționale și a asistenței europene în procesul de aliniere a cadrului național la standardele și reglementările Uniunii Europene.

„Sprijinul constant al partenerilor europeni este un element-cheie în procesul de aliniere a Republicii Moldova la acquis-ul comunitar. Prin îmbunătățirea capacităților instituțiilor noastre și cu asistența partenerilor internaționali, Republica Moldova poate răspunde angajamentului ferm de a prelua cele mai bune practici europene, implementând eficient cadrul de combatere a spălării banilor și finanțării terorismului”, a subliniat prim-viceguvernatorul BNM.

Participanții au analizat domeniile în care legislația națională trebuie consolidată pentru a corespunde pe deplin standardelor europene.

În context, Petru Rotaru a menționat progresele Republicii Moldova în procesul de aliniere la standardele internaționale de integritate financiară, confirmate prin acceptarea Republicii Moldova în sistemul european de plăți SEPA, inclusiv de noul raport al Comitetului MONEYVAL din cadrul Consiliului Europei care relevă îmbunătățiri semnificative în prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului.

„Directiva cuprinde elemente esențiale ce țin de raportarea beneficiarului efectiv și colaborarea dintre instituții. Prin consolidarea eforturilor am demonstrat că putem face acest schimb de experiență, iar Banca Națională a Moldovei rămâne profund angajată în procesul de îmbunătățire a cadrului legal”, a evidențiat oficialul BNM.

Atelierul a fost organizat în cadrul programului Parteneriat pentru o bună guvernare al Uniunii Europene și al Consiliului Europei, care are drept scop sprijinirea țărilor din Parteneriatul Estic în prevenirea și combaterea criminalității economice la nivel național și regional.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#BNM #combatere #legislatie #spalarea banilor #UE

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.