Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Maia Sandu la Marșul Suveranității: „O Moldovă suverană, dreaptă și liberă este în UE”

23 Iun. 2025, 22:03
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Ana Panaguța
23 Iun. 2025, 22:03 // Actualitate //  Ana Panaguța

Dacă astăzi trăim într-o țară liberă, este datorită celor care, acum 35 de ani, nu au tăcut, nu s-au speriat, nu au dat înapoi. Și noi nu avem dreptul să dăm înapoi – a fost mesajul transmis de președinta țării, Maia Sandu, în curtea Președinției, locul în care, în anul 1990, a fost adoptată Declarația de Suveranitate și care a fost ales astăzi drept punct final al Marșului Solidarității, organizat pentru a marca acest moment istoric și a elogia oamenii care și-au pus umărul ca Moldova să ajungă liberă și independentă, transmite IPN.

Maia Sandu a remarcat că declararea suveranității a fost una dintre primele mari victorii ale Mișcării de Eliberare Națională – o decizie istorică ce a făcut posibilă declararea independenței un an mai târziu, un act de afirmare a identității naționale.

Cu recunoștință pentru înaintașii care au luptat pentru suveranitate și libertate, președinta a spus că avem datoria să protejăm aceste drepturi.

„Suveranitatea nu se strigă, ci se construiește în fiecare zi. Suveranitatea înseamnă apărare față de orice intervenție străină. Suveranitatea înseamnă ca moldovenii să decidă pentru Moldova, oriunde s-ar afla – acasă sau peste hotare”, a mai declarat Maia Sandu.

Potrivit președintei, „în acești ani am început să construim și să mergem spre lumină” – „am spus că limba noastră e română, am revenit la alfabetul latin, am adoptat Constituția, am spus clar că vrem să fim liberi și, pe 27 august 1991, am spus lumii că suntem independenți”.

Maia Sandu a făcut apel la unitate pentru „o suveranitate reală și protejată”, adăugând că „Moldova are puterea să își decidă soarta. Și asta trebuie să o facem”.

„Moldova în Uniunea Europeană înseamnă garantarea suveranității, pentru că UE ne respectă dreptul la destin și ne ajută să păstrăm pacea”, a subliniat șefa statului. „O Moldovă suverană, dreaptă și liberă este în Uniunea Europeană”, a încheiat Maia Sandu.

Președintele Asociației „Parlamentul ’90”, Ion Hadârcă, primul președinte al Frontului Popular, s-a adresat mulțimii cu apelul: „Pace în suflet și unire în țară, dragi compatrioți!”, la fel ca la Marea Adunare Națională, remarcând că are aceleași emoții și că „ceea ce se întâmplă aici” seamănă cu acel eveniment istoric.

Declarându-se onorat de invitație, Hadârcă a evocat acei oameni care au luptat pentru suveranitate, amintind de Doina și Ion Aldea-Teodorovici, dar și de persoane mai puțin cunoscute publicului larg, dar la fel de valoroase, remarcându-l pe luptătorul și poetul Grigore Vârtosu.

„Slavă Eroilor!”, a rostit Ion Hadârcă, îndemnând la unitate. „Să ne sporim vigilența, să fim uniți și fideli prietenilor: România și Uniunea Europeană”, a mai spus președintele Asociației „Parlamentul ’90”, încheind cu afirmația că „Moldova e Europa”.

Zeci de oameni, în frunte cu președinta Maia Sandu, premierul Dorin Recean, președintele Parlamentului Igor Grosu și alți oficiali, alături de cetățeni care au răspuns chemării autorităților, au pornit luni într-un Marș al Solidarității, de la monumentul artiștilor Doina și Ion Aldea-Teodorovici de pe strada Mateevici, spre Președinție. Atmosfera a fost susținută prin recitaluri ale artiștilor Cristofor Aldea-Teodorovici, Vali Boghean, Simona și Radu Dolgan, împreună cu formația „Noroc”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.