Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că a susţinut ideea de a-l elibera pe liderul opoziţiei Alexei Navalnîi într-un schimb de prizonieri, cu doar câteva zile înainte ca bărbatul care a fost cel mai mare inamic al său să moară.

În primele sale comentarii referitoare la moartea lui Navalnîi, Putin a spus despre decesul acestuia: „Se întâmplă. Nu se poate face nimic în privinţa asta. Asta e viaţa”.

Comentariile au fost neobişnuite deoarece Putin a făcut referire în mod repetat la Navalnîi pronunţându-i numele pentru prima dată în ultimii ani şi a vorbit într-o conferinţă de presă nocturnă, după alegerile prezidenţiale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Luna trecută, aliaţii lui Navalnîi spuneau, de asemenea, că sunt în curs de desfăşurare discuţii cu oficiali ruşi şi occidentali cu privire la un schimb de prizonieri care să-l implice pe Navalnîi. Maria Pevchikh, asociata de lungă durată a politicianului, spunea că discuţiile se aflau în stadiul final cu doar câteva zile înainte de moartea bruscă şi inexplicabilă a opozantului Kremlinului într-o colonie penală din Arctica.

Ea l-a acuzat pe Putin că „s-a debarasat” de Navalnîi pentru a nu se face schimbul, dar nu a oferit nicio dovadă în sprijinul afirmaţiilor sale, iar acestea nu au putut fi confirmate în mod independent.

Putin a declarat luni, tot fără a oferi dovezi, că, cu câteva zile înainte de moartea lui Navalnîi, „anumiţi colegi, nu din administraţia (prezidenţială)” i-au vorbit despre „o idee de a-l schimba pe Navalnîi cu anumite persoane deţinute în penitenciare din ţări occidentale”. El a spus că a susţinut ideea.

„Credeţi sau nu, dar persoana care vorbea cu mine nici măcar nu şi-a terminat fraza când am spus: Sunt de acord, a declarat Putin ca răspuns la o întrebare a unui jurnalist despre moartea lui Navalnîi. El a adăugat că singura sa condiţie a fost ca Navalnîi să nu se întoarcă în Rusia. Dar, din păcate, s-a întâmplat ce s-a întâmplat”, a spus Putin.

Navalnîi, în vârstă de 47 de ani, cel mai cunoscut politician de opoziţie din Rusia, a murit luna trecută în timp ce ispăşea o pedeapsă de 19 ani de închisoare pentru acuzaţii de extremism pe care le-a respins ca fiind motivate politic. Aliaţii săi, membrii familiei şi oficialii occidentali au acuzat Kremlinul pentru moartea sa, acuzaţii pe care acesta le-a respins.

Apropiaţii politicianului au declarat că oficialii au trecut „cauze naturale” pe documentele care i-au fost arătate mamei lui Navalnîi atunci când a încercat să îi recupereze corpul. Pevchikh a susţinut că a existat un plan de schimb al lui Navalnîi şi a doi cetăţeni americani deţinuţi în Rusia cu Vadim Krasikov. Acesta ispăşea o condamnare pe viaţă în Germania pentru uciderea în 2019, la Berlin, a lui Zelimkhan „Tornike” Khangoshvili, un cetăţean georgian de origine cecenă în vârstă de 40 de ani. Judecătorii germani au declarat că Krasikov a acţionat la ordinul autorităţilor ruse.

Ea nu i-a identificat pe cetăţenii americani care ar fi făcut parte din înţelegere. În Rusia se află mai mulţi în custodie, printre care Evan Gershkovich, reporter al Wall Street Journal, arestat pentru spionaj, şi Paul Whelan, un director în domeniul securităţii corporative din Michigan, condamnat pentru spionaj şi care execută o lungă pedeapsă cu închisoarea. Aceştia şi guvernul american contestă acuzaţiile care li se aduc.

Oficialii germani au refuzat să comenteze atunci când au fost întrebaţi dacă a existat vreun efort din partea Rusiei de a-l schimba pe Krasikov.

Navalnîi era încarcerat din ianuarie 2021, când s-a întors la Moscova din proprie iniţiativă după ce s-a recuperat în Germania în urma otrăvirii cu un agent neurotoxic pentru care a dat vina pe Kremlin. El a fost imediat arestat. Kremlinul a negat cu vehemenţă că s-ar afla în spatele otrăvirii.

#Germania #Kremlin #Navalnii #spionaj

Comisia Europeană a anunțat joi că a decis să amâne cu cel puțin un an implementarea oricărei legislații naționale care vizează interzicerea accesului minorilor la rețelele de socializare, o măsură menită să prevină duplicarea cu normele europene aflate în prezent în discuție, transmite AFP, transmite Agerpres.

Această decizie a fost luată după ce Austria a notificat Bruxelles-ul cu privire la intenția sa de a interzice accesul minorilor la rețelele de socializare. Alte state membre iau în considerare și ele legislația pe această temă, iar Comisia dorește să evite o proliferare a acestor legi înainte de adoptarea unor norme comune.

„Toți copiii din UE merită același nivel de siguranță online”, a declarat joi un purtător de cuvânt al Comisiei, subliniind că obiectivul a fost „o abordare armonizată” în întreaga Europă.

Proiectul de lege privind protecția copiilor online, „Legea copiilor”, propus la mijlocul lunii septembrie de Comisie, trebuie încă aprobat, în aceiași termeni, de Parlamentul European și de cele 27 de state membre.

Între timp, Comisia Europeană dorește să evite o „fragmentare” a pieței unice a UE. „Dacă procedați astfel, ajungeți să aveți grupe de vârstă diferite, legi diferite în diferite state membre”, iar reglementările devin ‘imposibil de aplicat”, a explicat purtătorul de cuvânt Thomas Regnier.

Dependența de ecrane, hărțuirea, lipsa somnului, tulburările de alimentație, ca să nu mai vorbim de hărțuirea sexuală: minorii sunt expuși la numeroase riscuri online. Drept urmare, presiunea politică crește din toate părțile pentru o mai bună protejare a copiilor și adolescenților din UE, iar inițiativele se înmulțesc la nivel național.

În Franța, legea care interzice rețelele de socializare pentru cei sub 15 ani, aprobată în această vară de Parlament, a fost anulată de cea mai înaltă instanță, Consiliul Constituțional, în numele libertății de exprimare.

Președintele Emmanuel Macron a promis o nouă lege „robustă din punct de vedere juridic” până în primăvara anului 2027. Nu este sigur că această nouă lege va fi afectată de înghețarea de un an, deoarece Parisul a notificat Bruxelles-ul înainte de mijlocul lunii septembrie și de prezentarea „Legii copiilor”, mai notează AFP.