Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a oferit un comentariu pentru Deschide.md în legătură cu anularea de către Maia Sandu a decretului fostului președinte, Igor Dodon, prin care Vladislav Clima a fost numit în funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău. Tănase susține că nu este prima dată când autoritățile încearcă să demită diverse persoane prin anularea/revocarea actului de numire în funcție. Potrivit lui cel mai recent caz a fost cel al tentativei similare de revocare din funcția de judecător constituțional Domnica Manole.

„Legislația moldovenească prevede proceduri (și sancțiuni) speciale pentru rezolvarea conflictelor de interese. Există și o instituție specială mandatată să se ocupe de așa ceva, care se numește ANI. În legislația cu privire la statul judecătorului nu există o astfel de procedură de sancționare a conflictului de interese în procesul de numire a unui magistrat, cum ar fi revocarea decretului de numire în funcție. Există prevederi constituționale clare, dar și mai multe recomandări ale Comisiei de la Veneția, care se referă la rolul Președintelui Republicii în procesul co-decizional de numire a judecătorilor. Revocarea acestui decret ridică și o problema serioasă referitor la validitatea deciziilor adoptate de/cu participarea acestui judecător”, a declarat Tănase.

Acesta a specificat că garanțiile independenței unui judecător sunt protejate de Constituție și de Art. 6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului. Acest articol reglementează noțiunea de „tribunal legal constituit”.

„Această noțiune presupune că sunt valabile doar soluțiile judiciare pronunțate de un “judecător” cu un mandat “legal” (numit legal în funcție). Din conținutul decretului rezultă că motivul revocării constă în ilegalitatea numirii acestui magistrat. Astfel, acest “tribunal” nu a fost “legal constituit”. Astfel, rămâne sub un mare semn de întrebare legalitatea deciziilor de formare a completelor de judecată, constituite prin dispoziția acestui magistrat, respectiv și soluțiile pronunțate de aceste complete”, a explicat fostul președinte al CCM.

Totodată, acesta este convins că avocații care au avut decizii pronunțe de CA Chișinău vor cere revizuirea acestor soluții.

„Cel mai probabil, și în acest caz Curtea Constituțională este instituția care va soluționa constituționalitatea acestui decret (care ca și speță juridică este quasi-identică cu recenta Hotărâre a Parlamentului de revocare a Dnei Domnica Manole din funcția de Judecător CCM)”, a menționat Tănase.

#Alexandru Tanase #comentariu #Vladislav Clima

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.