Comisia de Evaluare a Procurorilor a inițiat vineri, 24 mai curent, evaluarea procurorilor din cadrul Procuraturii Anticorupție (PA), în conformitate cu legea nr. 252/2023 și a Regulamentului Comisiei. Legea menționată prevede evaluarea în mod prioritar a procurorilor din cadrul PA. Lista procurorilor anticorupție care urmează a fi supuși evaluării a fost transmisă Comisiei de către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP).

Comisia a solicitat procurorilor notificați să depună în termen de 20 de zile declarația de avere și interese personale pentru ultimii 5 ani, inclusiv lista persoanelor apropiate care activează în sistemul judecătoresc, procuratură și serviciul public. Totodată, subiecții urmează să completeze și să expedieze un chestionar privind integritatea etică.

După recepționarea acestor documente, Comisia va demara acumularea informațiilor suplimentare prin accesarea sistemelor informaționale relevante și expedierea solicitărilor de informații suplimentare. În urma analizei informațiilor acumulate, Comisia comunică subiecților eventualele dubii identificate, după care stabilește o audiere publică. Ulterior, un raport privind promovarea sau nepromovarea evaluării este transmis Consiliului Superior al Procurorilor, care urmează să ia decizia finală.

Comisia își reiterează angajamentul de a desfășura o evaluare transparentă în strictă conformitate cu criteriile stabilite de lege, urmată de o comunicare publică a rezultatelor evaluării. De asemenea, Comisia îndeamnă cetățenii, instituțiile publice, organizațiile societății civile și mass-media să furnizeze orice informații care ar putea sprijini procesul de evaluare. Sesizările pot fi transmise prin intermediul paginii web a Comisiei.

Amintim că, recent, o membră a Comisiei pre-vetting, Tatiana Răducanu, și-a dat demisia, după ce în spațiul public au apărut informații, potrivit cărora, ar avea legături cu Veaceslav Platon și Ilan Șor. Conform unei scrisori semnată de șefa PA, Veronica Dragalin, membra demisionară a Comisiei ar fi apropiată și ar fi executat comenzile lui Veaceslav Platon și ale lui Aureliu Colenco, ultimul fiind actualmente principalul avocat al lui Ilan Șor. PA a confirmat veridicitatea scrisorii. Autoritatea notează că a acționat pentru a preveni riscuri în sistemul de justiție.

Pe 16 mai curent, demisia Tatianei Răducanu din funcția de membrul al Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor și al Comisiei de evaluare externă a integrității etice și financiare a procurorilor, a fost aprobată de Parlament.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#evaluare #Procuratura Anticoruptie.#procurori anticorupție #Veronica Dragalin

Mii de elevi și profesori au ieșit miercuri în stradă în toată Grecia, cerând finanțare mai mare de la stat pentru educație, condiții mai bune în școli și clase mai puțin aglomerate, în semn de solidaritate cu protestatarii din alte țări europene.

Aproximativ 10.000 de manifestanți, printre care elevi și studenți, au participat la un protest pașnic în centrul Atenei și în suburbiile capitalei, a anunțat poliția. Alte persoane au luat parte la manifestații organizate în orașe din întreaga țară, exprimându-și solidaritatea cu protestele tot mai ample din Franța și din alte state europene, declanșate de creșterea accelerată a costului vieții și de ceea ce manifestanții au descris drept degradarea condițiilor din școli, potrivit Reuters.

Protestele sporesc presiunea asupra guvernului de centru-dreapta condus de premierul Kyriakos Mitsotakis, care se confruntă cu alegeri la jumătatea anului 2027, în condițiile în care grecii se luptă cu salarii stagnante, chirii ridicate și costuri tot mai mari ale energiei, la ani de la criza datoriilor care a afectat țara.

„Din Grecia până în Franța, vrem educație publică și gratuită”, au scandat protestatarii adunați în fața Parlamentului. Studenții instalaseră corturi în Piața Syntagma, din centrul Atenei, și organizaseră un protest pe timpul nopții, înaintea marșului de miercuri.

Activitatea școlilor publice și a spitalelor a fost perturbată, după ce unii învățători și medici au intrat în grevă, protestând față de salarii și lipsa de personal. Ministrul Educației, Sofia Zacharaki, a declarat înaintea manifestațiilor că ia în considerare revendicările elevilor și studenților. Ea a recunoscut că prețurile locuințelor pun presiune asupra gospodăriilor din Grecia și a precizat că sunt în desfășurare proiecte în valoare de peste 733 de milioane de euro, care vizează construirea de noi cămine studențești și modernizarea infrastructurii.

Grecia și-a revenit după criza datoriilor din perioada 2009-2018, când salariile și cheltuielile pentru educație au fost reduse în cadrul măsurilor de austeritate adoptate în schimbul a trei pachete internaționale de asistență financiară, în valoare totală de aproximativ 290 de miliarde de euro. Salariile au crescut de atunci, însă puterea de cumpărare reală a multor greci rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană și a fost afectată din nou de inflația în creștere și de scumpirea puternică a carburanților, pe fondul războiului din Iran.

Salariul mediu lunar, de 1.500 de euro (1.685 de dolari), a rămas la nivelul din 2009, iar chiriile în creștere vertiginoasă au făcut ca mulți tineri greci să nu își mai permită să locuiască în orașe.

Este foarte greu să supraviețuiești aici. Chiriile sunt foarte mari, iar locuințele sunt foarte mici. Părinții noștri nu reușesc să facă față cheltuielilor cu chiria, electricitatea și viața noastră aici”, a declarat Georgia Foukidou, o studentă în vârstă de 21 de ani, care a participat la protestul din Atena.