Comisia de la Veneția este extrem de alarmată de situația actuală din Moldova, după ce majoritatea PSRM-ȘOR a dat vot de neîncredere pentru trei judecători ai Curții Constituționale și a încercat să schimbe componența Înaltei Curți. Într-o declarație oficială, președintele Comisiei de la Veneția, Gianni Buquicchio, menționează că astfel de decizii ale Parlamentului de la Chișinău care nu recunoaște avizul Curții Constituționale privind dizolvarea legislativului sunt echivalente cu ignorarea Legii Supreme.

Președintele Comisiei de la Veneția, în declarația sa a mai menționat că face apel la toate instituțiile statului să dea dovadă de reținere, să inițieze un dialog pentru a detensiona această situație îngrijorătoare și pentru a asigura funcționarea Constituției Republicii Moldova, ceea ce merită oamenii din Republica Moldova, mai ales atunci când se confruntă cu o criză economică și de sănătate.

„Declarația de astăzi a Parlamentului prin care nu recunoaște Avizul Curții Constituționale a Republicii Moldova din 15 aprilie 2021 și votul de neîncredere pentru judecători ai Curții Constituționale este foarte îngrijorător”.

Totodată, Comisia de la Veneția a declarat, în nenumărate rânduri, că ignorarea unei decizii a Curții Constituționale este echivalentă cu nesocotirea Constituției și a Puterii Constituante, care a atribuit competența de a asigura supremația Constituției Curții Constituționale. Parlamentul și puterea executivă trebuie să respecte rolul Curții Constituționale de „gardian al Constituției”, chiar și atunci când sunt nemulțumiți de o decizie sau sunt de părere că, Curtea a comis o greșeală.

„Nu există un „vot de neîncredere pentru judecătorii Curții Constituționale” în temeiul Constituției Republicii Moldova, așa cum s-a afirmat anterior în legătură cu o încercare eșuată a Parlamentului Republicii Moldova de a introduce posibilitatea de revocare a judecătorilor constituționali pentru lipsa de încredere din partea Parlamentului. Așa cum am avut deja ocazia de a declara în 2013, acest vot de neîncredere este în contradicție clară, nu doar cu articolul 137 din Constituția Republicii Moldova, ci și cu Standardele europene privind justiția constituțională”, a mai adăugat Gianni Buquicchio.

Astfel, o decizie a Curții Constituționale care nemulțumește puterile legislative sau executive nu înseamnă un abuz de putere sau o decizie arbitrară. Nici votul în favoarea unei decizii nepopulare a Curții nu echivalează cu încălcarea jurământului depus de judecătorii constituționali. Un astfel de jurământ nu este luat în beneficiul majorității politice a zilei. Este un jurământ pentru susținerea Constituției, indiferent dacă aceasta implică dezamăgirea unei astfel de majorități.

În același context, a solicitat Parlamentului Republicii Moldova să-și abroge declarația și deciziile neconstituționale și să respecte deciziile trecute și viitoare ale Curții Constituționale chiar și atunci când nu este de acord cu acestea.

#declarație #Moldova #Venetia

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.