Comisia Europeană a deschis o investigație asupra companiei Meta în legătură cu protecția minorilor pe platformele sale Facebook și Instagram, transmite DPA. Investigația este legată de temeri că platformele Facebook și Instagram „ar putea exploata slăbiciunile și lipsa de experiență a minorilor și le-ar putea induce adicții comportamentale”, conform unui comunicat de presă al Comisiei.

O altă îngrijorare este legată de efectul „de vizuină de iepure care te atrage spre din ce în ce mai mult conținut deranjant”, conform unui oficial din partea Comisiei. Executivul UE este, de asemenea, îngrijorat în legătură cu accesul minorilor la conținut neadecvat și cu protecția vieții private. Investigația va verifica și dacă Facebook și Instagram respectă legea europeană privind serviciile digitale (Digital Services Act – DSA), o lege care impune platformelor online mari să evalueze și să limiteze anumite riscuri legate de utilizarea serviciilor oferite, în special în cazul copiilor.

„Nu suntem convinși că Meta a făcut suficient pentru a se conforma obligațiilor ce rezultă din DSA – să atenueze riscul de efecte negative asupra sănătății fizice și psihice a tinerilor europeni pe platformele sale Facebook și Instagram”, a susținut printr-o postare pe X comisarul european pentru piață internă Thierry Breton.

Meta ar putea să se confrunte cu dificultăți și în ceea ce privește folosirea unor instrumente pentru verificarea vârstei care să fie rezonabile, proporționale și eficiente pentru a-i împiedica pe copii să acceseze conținuturi interzise minorilor, se mai arată în comunicatul CE. Comisia va investiga, de asemenea, dacă Meta nu respectă „obligațiile ce-i revin prin DSA de a aplica măsuri adecvate și proporționale pentru a asigura un nivel ridicat de siguranță și securitate pentru minori”.

Executivul UE va acorda o atenție deosebită setărilor implicite de confidențialitate pe care le au Facebook și Instagram pentru minori, precum și în ceea ce privește „proiectarea și funcționarea sistemelor de recomandare” care aduc conținut către utilizatori. Dacă în urma acestei anchete se va stabili că Meta a încălcat regulile DSA privind diminuarea riscurilor, compania ar putea fi amendată cu până la 6% din venitul său anual global. Compania Meta este deja investigată sub raportul DSA cu privire la modul în care gestionează publicitatea politică, înaintea alegerilor pentru Parlamentul European ce vor avea loc în perioada 6 – 9 iunie. De asemenea, CE investighează și TikTok în legătură cu chestiuni similare legate de siguranța și protecția minorilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Comisia Europeană #Meta #minori #sanctiuni

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.