Un copil de doar cinci ani a murit după ce a căzut de la peste 150 de metri, de la etajul 15 al unui bloc-turn dintr-un cartier situat în estul Londrei. Paramedicii.

Maryan Hadafow, mătușa lui Alam Makial, care a murit la impactul cu solul, aflase vestea şi venise să consoleze familia devastată de durere. Ea a povestit că băiatul s-a trezit înaintea părinţilor pentru a merge la şcoală, dar nu se cunosc împrejurările exacte în care a căzut de la fereastra bucătăriei, relatează BBC.

Ea spune, în schimb, că mama copilului a trimis, de nenumărate ori, prin e-mail, plângeri către consiliul local, prin care semnala că ușile și ferestrele nu sunt sigure şi reprezintă un risc pentru copii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„De câte ori s-a plâns că acest lucru nu este sigur pentru copiii ei și nimeni nu a făcut nimic!”, a declarat Maryan Hadafow.

Vecini sunt şocaţi de cele întâmplate şi cer răspunsuri cu privire la cum s-a putut petrece o asemenea tragedie.

Oamenii care locuiesc în blocul de 16 etaje construit din anii 1960, unde apartamentele pot costa până la 200.000 de lire sterline, doresc răspunsuri despre cum s-a întâmplat tragedia. EI vor să ştie dacă este o problemă de siguranţă, aşa cum ar fi semnalat Consiliului Newham mama copilului de cinci ani, sau un accident nefericit.

„A fost un accident, dar nimeni nu știe cum s-a întâmplat. Oamenii caută răspunsuri”, a declarat o tânără în vârstă de 28 de ani, şi ea mamă a doi copii mici.

#bloc #copil #Londra

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.