Comisia Europeană notează în raportul care vizează progresele Moldovei în procesul de aderare la UE că ultimele scrutine din Moldova au fost bine gestionate, în pofida ingerințelor externe. În același timp, conform oficialilor de la Bruxelles, deciziile de a interzice două partide în ajunul alegerilor și modificarea frecventă a legislației în domeniul electoral au limitat certitudinea juridică a procesului.

În document se mai arată că unele recomandări ale OSCE/ODIHR și ale Comisiei de la Veneția rămân neabordate de către autoritățile de la Chișinău. Este vorba despre chestiuni referitoare la echilibrul politic al membrilor Comisiei Electorale Centrale, revizuirea criteriilor de anulare a înregistrării candidaților la alegeri, clarificarea motivelor de suspendare și dizolvare a partidelor politice și cerințele de înregistrare a lor, dar și criteriile de definire a „partidelor succesoare”.

Comisia a recomandat ca Moldova să își alinieze în continuare legislația electorală la standardele europene și cele internaționale, să implementeze recomandările Comisiei de la Veneția, iar autoritățile să doteze Comisia Electorală Centrală (CEC) cu resursele necesare pentru a se asigura că poate funcționa corect, în special pentru monitorizarea campaniilor
online.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Dezinformarea extinsă, în special pe rețelele de socializare, și acoperirea partizană în majoritatea mass-media au împiedicat capacitatea alegătorilor de a lua o decizie în cunoștință de cauză, iar deciziile de a interzice două partide în ajunul alegerilor au limitat certitudinea juridică. Alegerile au avut loc în conformitate cu noile prevederi ale Codului Electoral, în vigoare din ianuarie 2023, care a fost considerat o bază solidă pentru alegeri democratice. Imixtiunea străină în procesele electorale rămâne o preocupare, iar Moldova a depus eforturi pentru a o aborda, inclusiv prin consolidarea instrumentelor juridice, cum ar fi Legea privind combaterea corupției electorale, care trebuie aliniată la standardele europene.

Cu toate acestea, modificările frecvente ale legislației au redus certitudinea juridică, inclusiv în contextul alegerilor din septembrie, și reprezintă o provocare pentru implementarea eficientă. Cu toate acestea, Moldova ar trebui să își alinieze în continuare legislația referitoare la alegeri și procesele electorale la standardele europene și internaționale și să implementeze toate recomandările neabordate ale Comisiei de la Veneția și OSCE/ODIHR. Comisia Electorală Centrală (CEC) ar trebui să fie dotată cu resursele necesare pentru a se asigura că poate funcționa corect, în special pentru monitorizarea campaniilor
online”, se arată în raport.

Funcționarii din UE notează că Parlamentul își poate exercita într-un mod eficient. Totuși, în opinia lor, sunt necesare eforturi pentru a crește transparența, responsabilitatea, integritatea și eficiența membrilor Legislativului. De asemenea, se recomandă să fie accelerată adoptarea Codului de organizare și funcționare a Parlamentului și a Legii privind statutul, conduita și etica deputaților.

#alegeri #modificarea legii #Moldova #raport #UE

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.