Comisia Pre-Vetting anunță că a încheiat audierea celui de-al doilea grup de candidați non-judecători înaintați de Parlament la funcția de membru al Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). „Opt candidați cu experiență profesională în domeniul dreptului sau în alt domeniu relevant, din cei nouă înscriși în concurs, au acceptat să participe la interviul public și au răspuns la întrebările membrilor Comisiei pentru a clarifica unele aspecte relevante procesului de evaluare”, anunță Comisia Pre-Vetting.

„În perioada 14-21 iulie, Comisia i-a audiat pe candidații Aliona CORCENCO, Veaceslav GUȚAN, Vitalie SÎLI, Lucia POPESCU, Ana TIPA, Iulian MUNTEAN, Leonid CHIRTOACĂ și Nicolae AGACHI, în timp ce candidatul Vanu JEREGHI s-a retras din concurs în procesul evaluării. În cadrul audierilor în ședință publică, membrii Comisiei au acordat candidaților mai multe runde de întrebări, pentru a clarifica neclaritățile rămase în urma comunicării scrise cu aceștia. Printre subiectele relevante evaluării, abordate de membrii Comisiei la audieri, au fost preponderent aspecte de integritate financiară, precum stilul de viață al candidaților, nerespectarea regimului juridic al declarării averii și a intereselor personale, sursa economiilor în numerar deținute de candidați sau membrii familiilor acestora, subevaluarea prețurilor de vânzare-cumpărare, dar și neplata impozitului pentru creșterea de capital la vânzarea bunurilor. Verificările sub aspectul integrității financiare și etice au vizat o perioadă de 15 ani și s-au referit inclusiv la persoanele apropiate candidaților”, se arată în nota informativă a Comisiei.

În perioada următoare, Comisia Pre-Vetting urmează să anunțe deciziile finale privind rezultatul evaluării celor opt candidați non-judecători.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, urmare a deciziei Comisiei juridice, numiri și imunități, din 5 mai 2023, Parlamentul a transmis Comisiei Pre-Vetting lista cu nouă candidați non-judecători la funcția de membru în CSM.

Printre aceștia sunt juriști liber profesioniști, avocați și reprezentanți ai societății civile și mediului academic. Similar grupului de candidați judecători, non-judecătorii au fost evaluați de Comisia Pre-Vetting pentru a putea deveni eligibili pentru funcția de membru în CSM.

#candidati #Comisia Pre-Vetting #CSM

Elvețienii au respins duminică prin vot, după cum se anticipa, o inițiativă promovată de dreapta naționalistă, etichetată drept pro-rusă de adversari, care viza consolidarea neutralității țării, scrie antena3.ro.

Această inițiativă urmărea să înscrie în Constituție o politică de neutralitate consolidată și să excludă orice alianță cu o organizație militară și orice reluare a sancțiunilor economice împotriva unor terțe țări, cu excepția celor decise de ONU.

Propunerea a fost respinsă în mod covârșitor, 71% dintre voturi fiind împotrivă, conform unei proiecții inițiale a institutului de sondare gsf.bern, publicată la 30 de minute după închiderea ultimelor secții de votare.

Deputat socialist: Rămânem neutri, dar putem adera la sancțiunile anti-Rusia

„Rezultatul arată că rămânem angajați față de această politică de neutralitate, care permite Elveției să reia sancțiunile și să se poziționeze în lume”, a comentat Laurence Fehlmann Rielle, un membru socialist al parlamentului, la televiziunea publică elvețiană RTS.

Înrădăcinată în istoria Elveției de secole, neutralitatea țării este înscrisă în Constituția Federală încă din 1848. În baza acestei prevederi, națiunea nu se implică în războaiele dintre state.

Totuși, Elveția s-a raliat sancțiunilor Uniunii Europene împotriva Moscovei, în urma invaziei ruse din Ucraina. De asemenea, țara a avut primul său mandat ca membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU în 2023 și 2024. Aceste aspecte au plasat chestiunea neutralității elvețiene în centrul dezbaterilor politice și mediatice.

Tabăra „neutralității flexibile” a câștigat la vot

Astfel, s-au profilat două tabere. Cei care susțin o neutralitate flexibilă apără capacitatea Confederației de a-și adapta politica la circumstanțe. Această logică a determinat Elveția să colaboreze cu NATO, fără a fi membră.

Neutralitatea „a fost întotdeauna folosită cu un anumit grad de flexibilitate”, a declarat recent ministrul elvețian de Externe, Ignazio Cassis.

„Neutralitatea nu înseamnă că Elveția se uită în altă parte atunci când există o încălcare a normelor internaționale”, a mai spus el în timpul campaniei.

De cealaltă parte se află organizația suveranistă Pro Suisse, care a lansat inițiativa supusă votului, duminică. Aceasta, alături de Uniunea Democratică de Centrul (UDC), un partid naționalist de dreapta și cea mai mare forță politică a țării, se pronunță în favoarea unei interpretări mai stricte a neutralității.