Comisia Pre-Vetting a venit miercuri, 27 martie curent, cu o declarație „în contextul perpeturării unor acuzații nefondate în spațiul public referitoare la președintele Comisiei Pre-Vetting, Herman von Hebel”. „Din 2013 până în 2018, Herman von Hebel a fost Grefier al Curții Penale Internaționale (CPI). La cererea statelor care sunt parte la Statutul CPI, acesta a întreprins în perioada 2014 – 2015 o reorganizare a Grefei CPI pentru a remedia deficiențele grave în funcționarea acesteia. Potrivit unui raport de audit extern din 2016, reorganizarea a fost justificată și a permis o mai bună funcționare a Grefei”, așa începe ea.

Astfel, potrivit Comisiei, începând cu anul 2020, Herman von Hebel activează ocazional în calitate de judecător la Curtea de Apel în cauze penale din Olanda. Din momentul când și-a început activitatea în calitate de președinte al Comisiei Pre-Vetting în aprilie 2022, Herman von Hebel a lucrat în total timp de cinci zile la Curtea de Apel din Olanda.

„În perioada 2019 – 2020, Herman von Hebel a fost expert în statul de drept în Albania, și nu a fost implicat în evaluarea extraordinară a judecătorilor şi procurorilor albanezi”, se subliniază în comunicatul emis presei.

În comunicat mai sunt atașate câteva informații generale:

Herman von Hebel a avut oportunitatea și privilegiul unic de a activa în calitate de Grefier în trei tribunale penale internaționale în perioada 2006 – 2018, fiind numit de Secretarul General al ONU în funcția de Grefier la Curtea Specială pentru Sierra Leone și ulterior, la Tribunalul Special pentru Liban.
Din aprilie 2013 și până în aprilie 2018, Herman von Hebel a fost Grefier al Curții Penale Internaționale (CPI), fiind ales în această funcție de judecătorii CPI. Grefierul este unul dintre cei trei „directori” ai CPI, alături de Președinte și Procuror.
În decembrie 2013, Herman von Hebel a fost mandatat de către cele 123 de state care sunt parte la Statutul CPI să reorganizeze Grefa CPI pentru a remedia mai multe deficiențe grave în funcționarea acesteia. Această reorganizare s-a făcut în strânsă consultare cu Președintele și judecătorii CPI, Procurorul CPI, sindicatul personalului CPI și toate statele părți la CPI.
În contextul reorganizării, au fost desființate 120 de poziții din totalul de 600 din Grefă, fiind înlocuite în mare parte cu noi poziții pentru a asigura o funcționare mai bună.
În acest exercițiu, Herman von Hebel a fost sprijinit de o echipă de experți externi în tribunale și de personalul CPI. Niciun expert extern nu a fost ulterior angajat într-una dintre noile poziții ale Grefei.
Personalul disponibilizat a avut opțiunea de a beneficia de un pachet de compensație sau să se re-angajeze în mod preferențial, în cazul în care întruneau criteriile de selecție. Mai puțin de 10 persoane din cele 120 disponibilizate au contestat deciziile în fața Tribunalului Administrativ al Organizației Internaționale a Muncii și au primit compensații pentru deciziile luate de CPI.
În 2016 auditorii externi au publicat un raport privind reorganizarea CPI, potrivit căruia reorganizarea „a fost justificată în cadrul unei revizuiri tehnice și politice” și a „permis redefinirea valorilor și principiilor Grefei, raționalizarea organizării sale […], consolidarea birourilor de teren și a structurii lor de coordonare și revizuirea tuturor pozițiilor, ceea ce este pozitiv.”
Deși reorganizarea a avut ca scop îmbunătățirea funcționării Grefei și nu reducerea costurilor, raportul a concluzionat, de asemenea, că reorganizarea s-a soldat cu unele economii finaciare.
Pe tot parcursul procesului de reorganizare, Președintele, Procurorul și o majoritate considerabilă a personalului și statelor părți la CPI au continuat să susțină procesul de reorganizare.
În mai 2020, Herman von Hebel a fost numit în funcția de judecător cu jumătate de normă („judecător supleant”) la Curtea de Apel în cauze penale din Den Bosch. Din septembrie 2020, când a fost învestit oficial, a judecat ocazional, ori de câte ori alte activități i-au permis să facă acest lucru.
De când și-a început activitatea în funcția de președinte al Comisiei Pre-Vetting în aprilie 2022, Herman von Hebel a lucrat în total cinci zile la Curtea de Apel din Den Bosch. Pentru fiecare zi de ședință în instanță, Herman von Hebel a primit o indemnizație zilnică din partea Curții de Apel olandeze, funcția respectivă neoferind alte beneficii.
În perioada 2019 – 2020, Herman von Hebel a asistat Curtea Supremă albaneză în elaborarea unei strategii de reducere a numărului de cazuri nesoluționate. Acesta nu a fost implicat în evaluarea extraordinară a judecătorilor şi procurorilor albanezi şi nu a susţinut vreodată că ar fi fost implicat în procesul respectiv.
Herman von Hebel consideră că este un mare privilegiu şi o onoare să fi lucrat pentru promovarea şi consolidarea statului de drept şi a justiţiei la nivel internaţional şi naţional în diverse poziții interesante și provocatoare.
El rămâne dedicat în totalitate activității importante a Comisiei Pre-Vetting în Republica Moldova până la finalizarea completă a activităților acesteia în lunile următoare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Stamate, despre scandalul cu von Hebel: Când au parvenit informații la Comisie, era deja târziu

#Comisia Pre-Vetting #Herman von Hebel

Comisia Europeană a anunțat miercuri deschiderea unei investigații oficiale asupra Booking.com, pentru a verifica dacă platforma de rezervări respectă legislația europeană privind serviciile digitale și dacă ia suficiente măsuri pentru a proteja utilizatorii de ofertele de cazare frauduloase, escrocheriile online și reclamele care nu sunt marcate corespunzător.

Ancheta vizează posibile încălcări ale Regulamentului privind serviciile digitale (DSA), după ce o evaluare preliminară a ridicat semne de întrebare cu privire la modul în care Booking.com identifică și combate riscurile de fraudă. Autoritățile europene vor verifica atât existența unor anunțuri pentru proprietăți fictive sau neconforme, cât și modul în care informațiile despre rezervări pot fi exploatate de persoane care încearcă să obțină bani de la clienți prin înșelăciune.

„Astăzi, Comisia Europeană a inițiat proceduri oficiale pentru a evalua dacă este posibil ca Booking.com să fi încălcat Regulamentul privind serviciile digitale (DSA) prin faptul că nu a evaluat cu diligență sau nu a atenuat în mod eficace riscurile legate de listările frauduloase și escrocheriile de phishing. Este posibil ca platforma să fi încălcat, de asemenea, Regulamentul privind serviciile digitale în ceea ce privește transparența, deoarece nu a etichetat în mod clar drept anunțuri acele anunțuri ale căror furnizori au plătit pentru o poziție mai bună în rezultatele căutării afișate utilizatorilor”, se arată în comunicatul Comisiei Europene.

Ce verifică autoritățile europene la Booking.com

Un prim aspect al investigației îl reprezintă anunțurile de cazare false sau care nu respectă cerințele legale. Comisia va analiza dacă platforma a identificat corect riscurile asociate unor proprietăți inexistente, ofertelor neconforme și tentativelor de uzurpare a identității, dar și dacă a adoptat măsuri eficiente pentru eliminarea acestora.

„Listările false, cum ar fi pentru proprietățile inexistente, frauda de uzurpare a identității și ofertele de cazare neconforme, pot avea efecte negative asupra protecției consumatorilor”, a precizat instituția europeană.

Un alt domeniu vizat este reprezentat de fraudele de tip phishing, prin care infractorii încearcă să obțină date personale sau plăți nejustificate de la utilizatori. Ancheta se va concentra asupra modului în care informațiile despre rezervări și clienți sunt transmise unităților de cazare, precum și asupra funcționării serviciului de mesagerie al platformei.

Comisia urmărește să stabilească dacă Booking.com a instituit suficiente mecanisme de protecție pentru a împiedica utilizarea abuzivă a acestor date și transmiterea unor solicitări frauduloase de plată către turiști.

Cea de-a treia problemă analizată privește transparența reclamelor afișate în rezultatele căutării. Pe Booking.com, proprietarii unităților de cazare pot plăti comisioane mai mari pentru ca ofertele lor să apară în poziții mai vizibile. Autoritățile europene vor verifica dacă utilizatorii pot identifica ușor aceste anunțuri publicitare, cine le finanțează și motivele pentru care le sunt afișate.

„În temeiul Regulamentului privind serviciile digitale, utilizatorii au dreptul să înțeleagă când și în numele cui le este afișat un anunț. Fără aceasta, ei nu pot ști dacă o listă apare în mod vizibil pentru că corespunde căutării lor sau pentru că furnizorul de cazare a plătit pentru această vizibilitate”, a explicat Executivul european.

Potrivit Comisiei, eventualele nereguli ar putea reprezenta încălcări ale articolelor 34 și 35 din DSA, referitoare la identificarea și reducerea riscurilor sistemice, precum și ale articolului 26, care stabilește obligațiile de transparență pentru publicitatea online.

Ce urmează după deschiderea investigației

Comisia Europeană va continua să colecteze dovezi prin solicitări suplimentare de informații, interviuri și eventuale inspecții. Instituția poate adopta măsuri provizorii, poate emite decizii de neconformitate sau poate accepta angajamente din partea companiei pentru remedierea problemelor identificate.

Deschiderea procedurii nu înseamnă însă că Booking.com a încălcat deja legislația europeană și nici nu anticipează rezultatul final al investigației.

Decizia vine după o analiză preliminară a rapoartelor de evaluare a riscurilor transmise de companie în 2026 și în cei trei ani anteriori, a rapoartelor de transparență și a răspunsurilor oferite la solicitările oficiale trimise de Comisie la 23 septembrie 2025 și 26 mai 2026.

Booking.com a fost desemnată platformă online foarte mare în aprilie 2023, în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale, ceea ce presupune obligații suplimentare pentru identificarea și reducerea riscurilor la care sunt expuși utilizatorii.