Comisia Pre-Vetting a venit miercuri, 27 martie curent, cu o declarație „în contextul perpeturării unor acuzații nefondate în spațiul public referitoare la președintele Comisiei Pre-Vetting, Herman von Hebel”. „Din 2013 până în 2018, Herman von Hebel a fost Grefier al Curții Penale Internaționale (CPI). La cererea statelor care sunt parte la Statutul CPI, acesta a întreprins în perioada 2014 – 2015 o reorganizare a Grefei CPI pentru a remedia deficiențele grave în funcționarea acesteia. Potrivit unui raport de audit extern din 2016, reorganizarea a fost justificată și a permis o mai bună funcționare a Grefei”, așa începe ea.

Astfel, potrivit Comisiei, începând cu anul 2020, Herman von Hebel activează ocazional în calitate de judecător la Curtea de Apel în cauze penale din Olanda. Din momentul când și-a început activitatea în calitate de președinte al Comisiei Pre-Vetting în aprilie 2022, Herman von Hebel a lucrat în total timp de cinci zile la Curtea de Apel din Olanda.

„În perioada 2019 – 2020, Herman von Hebel a fost expert în statul de drept în Albania, și nu a fost implicat în evaluarea extraordinară a judecătorilor şi procurorilor albanezi”, se subliniază în comunicatul emis presei.

În comunicat mai sunt atașate câteva informații generale:

Herman von Hebel a avut oportunitatea și privilegiul unic de a activa în calitate de Grefier în trei tribunale penale internaționale în perioada 2006 – 2018, fiind numit de Secretarul General al ONU în funcția de Grefier la Curtea Specială pentru Sierra Leone și ulterior, la Tribunalul Special pentru Liban.
Din aprilie 2013 și până în aprilie 2018, Herman von Hebel a fost Grefier al Curții Penale Internaționale (CPI), fiind ales în această funcție de judecătorii CPI. Grefierul este unul dintre cei trei „directori” ai CPI, alături de Președinte și Procuror.
În decembrie 2013, Herman von Hebel a fost mandatat de către cele 123 de state care sunt parte la Statutul CPI să reorganizeze Grefa CPI pentru a remedia mai multe deficiențe grave în funcționarea acesteia. Această reorganizare s-a făcut în strânsă consultare cu Președintele și judecătorii CPI, Procurorul CPI, sindicatul personalului CPI și toate statele părți la CPI.
În contextul reorganizării, au fost desființate 120 de poziții din totalul de 600 din Grefă, fiind înlocuite în mare parte cu noi poziții pentru a asigura o funcționare mai bună.
În acest exercițiu, Herman von Hebel a fost sprijinit de o echipă de experți externi în tribunale și de personalul CPI. Niciun expert extern nu a fost ulterior angajat într-una dintre noile poziții ale Grefei.
Personalul disponibilizat a avut opțiunea de a beneficia de un pachet de compensație sau să se re-angajeze în mod preferențial, în cazul în care întruneau criteriile de selecție. Mai puțin de 10 persoane din cele 120 disponibilizate au contestat deciziile în fața Tribunalului Administrativ al Organizației Internaționale a Muncii și au primit compensații pentru deciziile luate de CPI.
În 2016 auditorii externi au publicat un raport privind reorganizarea CPI, potrivit căruia reorganizarea „a fost justificată în cadrul unei revizuiri tehnice și politice” și a „permis redefinirea valorilor și principiilor Grefei, raționalizarea organizării sale […], consolidarea birourilor de teren și a structurii lor de coordonare și revizuirea tuturor pozițiilor, ceea ce este pozitiv.”
Deși reorganizarea a avut ca scop îmbunătățirea funcționării Grefei și nu reducerea costurilor, raportul a concluzionat, de asemenea, că reorganizarea s-a soldat cu unele economii finaciare.
Pe tot parcursul procesului de reorganizare, Președintele, Procurorul și o majoritate considerabilă a personalului și statelor părți la CPI au continuat să susțină procesul de reorganizare.
În mai 2020, Herman von Hebel a fost numit în funcția de judecător cu jumătate de normă („judecător supleant”) la Curtea de Apel în cauze penale din Den Bosch. Din septembrie 2020, când a fost învestit oficial, a judecat ocazional, ori de câte ori alte activități i-au permis să facă acest lucru.
De când și-a început activitatea în funcția de președinte al Comisiei Pre-Vetting în aprilie 2022, Herman von Hebel a lucrat în total cinci zile la Curtea de Apel din Den Bosch. Pentru fiecare zi de ședință în instanță, Herman von Hebel a primit o indemnizație zilnică din partea Curții de Apel olandeze, funcția respectivă neoferind alte beneficii.
În perioada 2019 – 2020, Herman von Hebel a asistat Curtea Supremă albaneză în elaborarea unei strategii de reducere a numărului de cazuri nesoluționate. Acesta nu a fost implicat în evaluarea extraordinară a judecătorilor şi procurorilor albanezi şi nu a susţinut vreodată că ar fi fost implicat în procesul respectiv.
Herman von Hebel consideră că este un mare privilegiu şi o onoare să fi lucrat pentru promovarea şi consolidarea statului de drept şi a justiţiei la nivel internaţional şi naţional în diverse poziții interesante și provocatoare.
El rămâne dedicat în totalitate activității importante a Comisiei Pre-Vetting în Republica Moldova până la finalizarea completă a activităților acesteia în lunile următoare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Stamate, despre scandalul cu von Hebel: Când au parvenit informații la Comisie, era deja târziu

#Comisia Pre-Vetting #Herman von Hebel

Un posibil summit între Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar putea deveni unul dintre cele mai importante evenimente diplomatice ale anului. Planul se lovește însă de neînțelegeri între Washington și Beijing: în timp ce Trump vrea discuții directe și libere, liderul chinez insistă asupra unui format strict controlat. În spatele disputei se află mize majore, de la războiul din Ucraina și controlul armamentului nuclear până la viitorul ordinii mondiale, informează adevărul.ro.

Beijingul dorește o reuniune strict organizată, cu declarații pregătite în avans și puțin spațiu pentru discuții spontane. Administrația Trump preferă însă un format mai liber, care să le permită celor trei lideri să poarte un dialog direct.

China încearcă să evite imprevizibilul, în timp ce Statele Unite insistă asupra unui format mai flexibil pentru o eventuală întâlnire trilaterală între liderii american, chinez și rus.

Potrivit publicației The Wall Street Journal (WSJ), Beijingul dorește ca summitul să se desfășoare după un scenariu stabilit în prealabil. Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar urma să citească declarații pregătite dinainte, iar posibilitatea unor discuții libere ar fi limitată.

Administrația președintelui american Donald Trump susține, în schimb, un format mai deschis, care să le permită celor trei lideri să facă schimb de opinii. Întâlnirea ar putea avea loc în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), programat în China pentru 18–19 noiembrie.

Diferențele dintre Washington și Beijing în privința formatului și agendei ridică semne de întrebare asupra șanselor ca reuniunea să aibă loc, deși Statele Unite, China și Rusia și-au exprimat disponibilitatea de a lua în calcul o asemenea întâlnire.

Controlul armamentului nuclear, un punct sensibil

Donald Trump a transmis clar că dorește să discute despre controlul armelor nucleare.

China deține un arsenal nuclear mult mai mic decât Statele Unite și Rusia, însă îl extinde rapid. Beijingul a manifestat de multă vreme reticență față de negocierile privind limitarea armamentului nuclear.

Duminică, 8 noiembrie, Trump și-a exprimat speranța că, în cadrul unei întâlniri cu Xi Jinping și Vladimir Putin, vor putea fi abordate „numeroase subiecte, inclusiv denuclearizarea”.

Pentru China, participarea la negocieri trilaterale privind controlul armamentului ar putea însă consacra o situație de inegalitate între arsenalele nucleare, în avantajul Washingtonului și Moscovei. Un asemenea rezultat este inacceptabil pentru Xi Jinping, care conduce cel mai amplu program de extindere a arsenalului nuclear chinez din istoria țării.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul nu va accepta să participe la astfel de negocieri.

Ultimul mare acord privind armele nucleare dintre Statele Unite și Rusia, cunoscut drept Noul START (START III), a expirat în februarie anul acesta. În consecință, cele mai mari două arsenale nucleare din lume au rămas, pentru prima dată după decenii, în afara unui acord care să le limiteze.

Administrația Trump a susținut că orice viitor acord de control al armamentului nuclear ar trebui să includă și China, al cărei arsenal se extinde într-un ritm mai rapid decât cele american și rus.

Miza Rusiei și poziția Beijingului

Apelul lui Vladimir Putin pentru organizarea unei întâlniri trilaterale ar putea urmări valorificarea unei eventuale relaxări a poziției lui Trump față de Kremlin.

Potrivit analizei citate de WSJ, liderul rus ar putea încerca să obțină, cu sprijinul Chinei, progrese în direcția încheierii războiului împotriva Ucrainei în condiții favorabile Moscovei, fără participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul este dispus să accepte o reuniune în trei, dar numai dacă aceasta este pregătită în detaliu. China dorește o agendă convenită în prealabil și un rezultat stabilit înaintea întâlnirii.

Beijingul ar fi dispus să discute despre Ucraina și alte subiecte importante în acest cadru. În lipsa unei pregătiri prealabile, însă, China ar prefera organizarea unor întâlniri bilaterale separate.

Un oficial de rang înalt din administrația Trump a afirmat că Xi Jinping pare să evite dialogurile spontane cu omologii săi. Această insistență asupra unui format strict controlat ridică întrebări cu privire la disponibilitatea liderului chinez de a participa la discuții directe, a adăugat reprezentantul american.

Surse apropiate Beijingului, citate de WSJ, susțin că Xi ar dori să creeze imaginea unei întâlniri trilaterale istorice, cu fotografii oficiale, declarații comune și un puternic impact propagandistic, fără a-și asuma riscul unor discuții imprevizibile.

De ce evită Xi Jinping discuțiile spontane

Kurt Campbell, fost adjunct al secretarului de stat al SUA, consideră că o asemenea întâlnire ar implica riscuri importante pentru liderul chinez.

„Cred că, pentru Xi, este o situație foarte riscantă și extrem de imprevizibilă. Beijingul ar prefera să își gestioneze separat relațiile cu Washingtonul și Moscova, obținând avantaje de la fiecare”, a declarat Campbell.

Preferința Chinei pentru discursuri pregătite și rostite pe rând este în concordanță cu practicile sale diplomatice obișnuite.

Întâlnirile lui Xi Jinping cu liderii străini sunt, de regulă, planificate cu mare atenție, uneori până la nivel de minut. Subiectele sunt stabilite dinainte, iar spațiul pentru spontaneitate este redus.

Această prudență este cu atât mai pronunțată în contextul pregătirilor pentru o amplă schimbare a conducerii Partidului Comunist Chinez, la cel de-al 21-lea Congres, programat pentru sfârșitul anului 2027. Se estimează că Xi va numi atunci o nouă generație de colaboratori loiali în funcțiile de conducere.

Potrivit surselor WSJ apropiate Beijingului, în timp ce Xi gestionează epurări politice, numiri în funcții-cheie și problema succesiunii, o întâlnire cu Trump și Putin desfășurată într-un format necontrolat reprezintă exact genul de variabilă imprevizibilă pe care China dorește să o evite.