Comisioanele percepute de băncile din Republica Moldova pentru tranzacțiile efectuate cu cardurile proprii prezintă variații semnificative. În funcție de tipul cardului și originea sa, aceste comisioane variază între 1.5% și 3% din valoarea tranzacției.

Potrivit analizei, comercianții care utilizează cardurile emise de alte bănci din Republica Moldova sunt supuși unor comisioane cuprinse între 1.8% și 2.5%, în timp ce pentru plățile efectuate cu carduri emise în străinătate se percep comisioane în intervalul 2.5% – 3%. În plus, comisioanele pentru tranzacțiile efectuate în comerțul electronic sunt în medie mai mari cu 0.5 puncte procentuale.

Structura plăților efectuate cu cardul pe teritoriul Republicii Moldova în anul 2021 a fost distribuită astfel: 39% din valoarea totală în rețeaua proprie a băncilor, 43% cu carduri emise în Republica Moldova în rețeaua altor bănci din țară și 17% cu carduri emise în străinătate.

Expert-Grup sublinia anterior că băncile au posibilitatea să ajusteze individual comisioanele în direcția scăderii (până la 1-1.2%) în cazul în care agentul economic înregistrează volume mari de tranzacții fără numerar sau este parte din programe speciale de loialitate și cashback. Totodată, comisioanele pot crește în cazul în care agentul economic prezintă anumite riscuri.

Recent, Banca Națională a Moldovei (BNM) a luat măsuri pentru a reduce costurile asociate tranzacțiilor cu cardurile de plată. BNM a decis să plafoneze comisioanele interbancare percepute la operațiunile cu cardul, având ca rezultat o scădere a costurilor pentru agenții economici și consumatori. Această măsură se va implementa în trei etape pe o perioadă de doi ani, reducându-se astfel comisioanele interbancare de la 1.6% și 2.5% la 0.5% – 0.6%. Totodată, BNM intenționează să stimuleze competiția pe piața cardurilor de plată și să asigure transparența tarifelor aplicate de furnizorii de servicii de plată (PSP).

Această decizie ar putea aduce beneficii semnificative atât pentru agenții economici, cât și pentru consumatorii finali, prin reducerea costurilor asociate tranzacțiilor cu cardurile de plată.

Profiturile excepționale ale băncilor din UE sunt taxate

Italia este cel mai recent caz al unei ţări europene care a impus băncilor o taxă pe profiturile excepţionale, obţinute datorită dobânzilor mari, pentru a ajuta deţinătorii de ipoteci, transmite Reuters.

Italia a aprobat pe 8 august un impozit unic de 40% asupra profiturilor pe care băncile le obţin din dobânzile mai mari şi intenţionează să folosească încasările pentru a ajuta deţinătorii de credite ipotecare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#banci #comisioane #plata cu card

Mii de elevi și profesori au ieșit miercuri în stradă în toată Grecia, cerând finanțare mai mare de la stat pentru educație, condiții mai bune în școli și clase mai puțin aglomerate, în semn de solidaritate cu protestatarii din alte țări europene.

Aproximativ 10.000 de manifestanți, printre care elevi și studenți, au participat la un protest pașnic în centrul Atenei și în suburbiile capitalei, a anunțat poliția. Alte persoane au luat parte la manifestații organizate în orașe din întreaga țară, exprimându-și solidaritatea cu protestele tot mai ample din Franța și din alte state europene, declanșate de creșterea accelerată a costului vieții și de ceea ce manifestanții au descris drept degradarea condițiilor din școli, potrivit Reuters.

Protestele sporesc presiunea asupra guvernului de centru-dreapta condus de premierul Kyriakos Mitsotakis, care se confruntă cu alegeri la jumătatea anului 2027, în condițiile în care grecii se luptă cu salarii stagnante, chirii ridicate și costuri tot mai mari ale energiei, la ani de la criza datoriilor care a afectat țara.

„Din Grecia până în Franța, vrem educație publică și gratuită”, au scandat protestatarii adunați în fața Parlamentului. Studenții instalaseră corturi în Piața Syntagma, din centrul Atenei, și organizaseră un protest pe timpul nopții, înaintea marșului de miercuri.

Activitatea școlilor publice și a spitalelor a fost perturbată, după ce unii învățători și medici au intrat în grevă, protestând față de salarii și lipsa de personal. Ministrul Educației, Sofia Zacharaki, a declarat înaintea manifestațiilor că ia în considerare revendicările elevilor și studenților. Ea a recunoscut că prețurile locuințelor pun presiune asupra gospodăriilor din Grecia și a precizat că sunt în desfășurare proiecte în valoare de peste 733 de milioane de euro, care vizează construirea de noi cămine studențești și modernizarea infrastructurii.

Grecia și-a revenit după criza datoriilor din perioada 2009-2018, când salariile și cheltuielile pentru educație au fost reduse în cadrul măsurilor de austeritate adoptate în schimbul a trei pachete internaționale de asistență financiară, în valoare totală de aproximativ 290 de miliarde de euro. Salariile au crescut de atunci, însă puterea de cumpărare reală a multor greci rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană și a fost afectată din nou de inflația în creștere și de scumpirea puternică a carburanților, pe fondul războiului din Iran.

Salariul mediu lunar, de 1.500 de euro (1.685 de dolari), a rămas la nivelul din 2009, iar chiriile în creștere vertiginoasă au făcut ca mulți tineri greci să nu își mai permită să locuiască în orașe.

Este foarte greu să supraviețuiești aici. Chiriile sunt foarte mari, iar locuințele sunt foarte mici. Părinții noștri nu reușesc să facă față cheltuielilor cu chiria, electricitatea și viața noastră aici”, a declarat Georgia Foukidou, o studentă în vârstă de 21 de ani, care a participat la protestul din Atena.