Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Comoară îngropată pe vremea lui Burebista, descoperită de un oltean în timp ce săpa în grădină. Ce recompensă a primit

31 Iul. 2021, 14:10
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
31 Iul. 2021, 14:10 // În Lume //  Realitatea.md

Peste 100 de monede romane şi bijuterii de argint, vechi de aproape 2.300 de ani, au fost descoperite de un bărbat din Dolj în timp ce făcea săpături pentru amenajarea unei piscine. După ce a predat comoara, acesta a primit recompensă 45% din valoarea pieselor, scrie romaniatv.net.

Comoară îngropată pe vremea lui Burebista, descoperită de un oltean în timp ce săpa în grădină. Tezaurul a  intrat în patrimoniul Muzeului Olteniei din Craiova, iar bărbatul şi-a primit recompensa conform legii.

Comoară îngropată pe vremea lui Burebista, descoperită de un oltean în timp ce săpa în grădină

„Un tezaur veritabil, descoperit în curtea unui doljean, a intrat în patrimoniul Muzeului Olteniei din Craiova. Peste 100 de monede romane şi podoabe de argint, vechi de aproape 2.300 de ani, se află, în această perioadă, într-un amplu proces de restaurare şi conservare. Obiectele au fost găsite de un localnic din comuna Pieleşti, în luna mai a anului trecut.

Acesta făcea săpături în grădina din curte, cu scopul amenajării unei piscine, dar a oprit lucrările în momentul în care a găsit o oală de ceramică plină cu monede. Imediat a anunţat autorităţile, iar vasul a fost preluat pentru expertiză de către specialiştii Direcţiei Judeţene pentru Cultură Dolj.

A urmat un proces îndelungat de datare şi stabilire a valorii obiectelor găsite, iar concluzia a fost aceea a unei descoperiri de o valoare excepţională. Consiliul Judeţean Dolj şi-a dorit ca tezaurul să rămână în proprietatea judeţului, astfel că a respectat procedura legală de preluare în administrare.

Astfel, zilele trecute, a fost efectuată plata recompensei stabilite prin lege pentru persoana care a făcut descoperirea, în cuantum de 45% din valoarea pieselor. Monedele romane şi bijuteriile dacice vor fi expuse la Muzeul Olteniei, în următoarele luni”, a scris Cosmin Vasile, preşedinte al CJ Dolj, pe pagina de Facebook.

Monedele romane şi bijuteriile dacice vor fi expuse la Muzeul Olteniei în următoarele luni.

„Totul a fost o întâmplare, una fericită pentru noi. Bărbatul din Pieleşti a vrut să sape pentru a construi o piscină în curtea casei. Era pandemie şi lumea stătea mai mult acasă. A vrut să folosească un utilaj, dar fiul său, sportiv de performanţă, i-a zis că mai bine sapă el, pentru că vrea să facă mişcare. Nu a folosit niciun fel de detector de metale, pur şi simplu a săpat până a dat de acest tezaur. Dacă ar fi folosit excavatorul, l-ar fi distrus.

Omul a respectat apoi ad literam procedura, adică a anunţat primăria, care, la rândul ei, a anunţat Direcția Județeană pentru Cultură Dolj. Tezaurul a rămas apoi la Direcţie până când i-a fost stabilită valoarea. Dacă noi nu puteam să plătim recompensa, erau anunţate toate muzeele din ţară şi cine plătea intra în posesia descoperiri. Era însă păcat ca un tezaur atât de valoros pentru regiunea noastră să fie expus în altă parte decât la Muzeul Olteniei“, a spus Florin Ridiche, potrivit gândul.ro. 

Comoara ar fi fost îngropată pe timpul lui Burebista, înainte ca triburile dace să plece la război. Directorul Muzeului Olteniei a spus că în curtea doljeanului au fost descoperite 107 monede, majoritatea romane, şi 16 piese de podoabă: fragmente de inele, brăţări, verigi şi o fibulă.

Aceasta din urmă este o agrafă ornamentală de metal, care se întrebuința în antichitate pentru a încheia un veșmânt. Fibula descoperită ar fi unică pentru partea de est a Europei.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.