Compania-mamă a Facebook și Instagram, Meta, se pare că ia în considerare interzicerea publicității politice în Europa la nivelul întregii companii, pe fondul temerilor că ar putea întâmpina dificultăți în respectarea noilor legi europene privind campaniile electorale, scrie presa internațională.

Factorii de decizie politică de la Bruxelles propun norme care ar obliga grupurile tehnologice online, inclusiv Facebook și Google, să divulge informații despre reclamele politice, inclusiv cât au costat, cine a plătit pentru conținut și câte persoane le-au vizualizat.

Aceste propuneri au provocat îngrijorare în rândul directorilor Meta, care sunt îngrijorați de cât de largă ar putea fi definiția anunțurilor politice și de cât de greu ar putea fi să se conformeze regulilor, potrivit Financial Times.

Meta – care este condusă de Mark Zuckerberg, fondatorul și directorul general – se gândește acum dacă ar fi mai ușor să refuze toate reclamele plătite pentru campanii politice pe platformele sale pentru a evita să se supună legislației UE.

Impact financiar semnificativ pentru Meta

Corporația se numără printre o serie de companii de social media, inclusiv Twitter, care s-au confruntat cu critici pentru că au permis utilizatorilor să răspândească dezinformări și teorii ale conspirației pe platformele lor după alegerile prezidențiale din 2016 din SUA, ceea ce a generat temeri cu privire la modul în care alegătorii ar fi putut fi manipulați de acest conținut.

Facebook, în special, a fost criticată după ce s-a constatat că datele utilizatorilor au fost folosite de agenți ruși în acel an pentru a manipula alegerile – fapte care au ieșit la iveală prin scandalul Cambridge Analytica. Firma de consultanță politică, acum dispărută, a folosit datele a zeci de milioane de utilizatori Facebook fără consimțământul acestora pentru a ajuta clienții să direcționeze reclamele politice.

Deși inițial șefii Meta au rezistat presiunii de a verifica faptele din publicitatea politică, a continuat să suspende temporar reclamele de campanie pe site-ul său în perioada premergătoare unor alegeri importante, inclusiv votul prezidențial din SUA din 2020.

Decizia de a interzice reclamele politice în UE nu ar avea neapărat un impact financiar semnificativ, având în vedere că se spune că publicitatea politică reprezintă o proporție relativ mică din veniturile companiei.

Datele colectate de grupul de cercetare Insider Intelligence au declarat că publicitatea politică în SUA, care este una dintre cele mai mari piețe ale Meta, a generat venituri de 800 de milioane de dolari între 2019 și 2020, reprezentând mai puțin de 1% din totalul veniturilor din publicitate. Meta a raportat profituri de 29 de miliarde de dolari în 2020.

#Meta #publicitate politica

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.