Creșterea accentuată a prețurilor la combustibil zguduie industria aviatică globală și se va resimți direct în buzunarele pasagerilor, după ce zeci de companii aeriene au anunțat deja scumpiri, taxe noi sau reduceri de zboruri. Potrivit datelor din industrie, kerosenul – combustibilul folosit de aeronave – a ajuns să genereze între 20% și 30% din costurile totale ale operatorilor, iar majorările recente de pe piața petrolului pun o presiune fără precedent pe transportatori, transmite Bani.md.

În aceste condiții, companiile nu mai pot absorbi costurile și încep să le transfere către pasageri, fie prin creșteri directe de tarife, fie prin introducerea de suprataxe sau reducerea serviciilor. Estimările arată că biletele s-ar putea scumpi cu aproximativ 10% pentru zborurile regionale și chiar mai mult pentru cele internaționale, în special pe rutele lung-curier.

Reacțiile diferă de la o companie la alta, însă direcția este aceeași: mai scump și, în unele cazuri, mai puține zboruri.

Printre primii operatori care au reacționat se numără Ryanair, care avertizează că biletele de avion se vor scumpi după Paște și în sezonul de vară, și Lufthansa, care analizează atât majorarea tarifelor, cât și reducerea capacității de zbor, în funcție de evoluția costurilor.

Compania Aegean Airlines avertizează că impactul va fi vizibil în rezultatele financiare, în timp ce Air France-KLM pregătește majorări de aproximativ 50 de euro pentru zborurile lung-curier. Air New Zealand a crescut deja prețurile și și-a suspendat prognozele, iar Akasa Air introduce suprataxe de combustibil pentru toate rutele.

În Statele Unite, American Airlines anticipează costuri suplimentare de sute de milioane de dolari, în timp ce United Airlines reduce zborurile neprofitabile și majorează anumite taxe, inclusiv pentru bagaje. Totodată, JetBlue Airways crește tarifele pentru servicii auxiliare, iar Frontier Airlines își revizuiește prognozele financiare.

În Asia, Cathay Pacific majorează suprataxele de combustibil cu 34% și le va ajusta constant, iar Cebu Air își regândește strategia de prețuri. IndiGo introduce taxe suplimentare și face presiuni pentru reducerea taxelor de stat, în timp ce Korean Air intră în „mod de criză” și reduce costurile interne. Spring Airlines aplică și ea suprataxe, iar Thai Airways anunță scumpiri de 10–15%.

În Europa, EasyJet avertizează că biletele vor deveni mai scumpe spre finalul verii, iar SAS a mers și mai departe: a crescut deja prețurile și anulează sute de zboruri, inclusiv până la 1.000 într-o singură lună. În paralel, grupul IAG, proprietarul British Airways, evită deocamdată scumpirile datorită contractelor de combustibil deja securizate.

Alte companii aleg soluții mixte. Pakistan International Airlines majorează tarifele cu până la 100 de dolari pe rutele internaționale, VietJet reduce frecvența zborurilor, iar Vietnam Airlines anulează zeci de curse și cere sprijin guvernamental. Virgin Australia și Greater Bay Airlines cresc tarifele sau suprataxele, iar operatori precum Hong Kong Airlines aplică majorări de până la 35% pentru combustibil.

În același timp, colaborări precum cea dintre Turkish Airlines și Lufthansa, prin SunExpress, introduc taxe suplimentare de aproximativ 10 euro per pasager.

Specialiștii avertizează că, dacă prețurile la petrol rămân ridicate, scumpirile vor continua pe tot parcursul anului 2026, iar sezonul estival ar putea aduce cele mai mari creșteri ale tarifelor din ultimii ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bilete avion #prețuri #scumpiri #turism #zboruri

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.