Acum 20 de ani, Republica Moldova a fost zguduită de un „cutremur” provocat de Moscova. Federația Rusă a interzis importul vinurilor moldovenești, invocând riscuri pentru sănătatea consumatorilor. Decizia a declanșat o criză profundă, în condițiile în care opt din zece litri de vin erau exportați pe piața rusă.

Embargoul instituit în martie 2006 s-a repetat și în 2013, când Moscova a invocat din nou motive de siguranță alimentară, deși, în realitate, decizia a fost legată de semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.

Dacă analizăm pierderile vinificatorilor și ale economiei naționale, doar în 2014 acestea au depășit două milioane de euro. Suma reflectă costurile reorientării producției vinicole către alte piețe.

Ce au învățat vinificatorii moldoveni în ultimele două decenii?
Ce restanțe mai au la capitolul diversificarea piețelor și monitorizarea calității vinurilor?
Care sunt atuurile vinurilor moldovenești astăzi pe piețele internaționale?

La aceste și alte întrebări răspund Vasile Bumacov, fost ministru al Agriculturii, și Elizaveta Breahnă, șefa Centrului de Inovații în Domeniul Vitivinicol UTM. Astăzi la emisiunea „Consens Național”, la ora 20.00. La Realitatea TV.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Consens national #embargo #vinuri

Premierul Vasile Tofan a declarat că proiectul bugetului de stat pentru anul 2027 a fost întors pentru revizuire, deoarece autoritățile consideră că unele cheltuieli trebuie reduse mai mult. Guvernul își propune să diminueze deficitul bugetar, care a depășit 5% din PIB, prin economii în ministere și agenții. Declarațiile a fost făcute în cadrul emsiunii „На грани” la Exclusiv TV.

„Trebuie să trăim în limita mijloacelor pe care le avem. Atunci când deficitul bugetar a depășit deja 5% din PIB, consider că am ajuns să cheltuim peste posibilitățile noastre”, a declarat premierul.

Potrivit lui Tofan, ministerele și agențiile au primit încă din septembrie sarcini concrete privind reducerea cheltuielilor și a personalului. Unele instituții ar putea fi comasate pentru a diminua costurile administrative.

„Dacă avem, de exemplu, patru agenții care se ocupă de aceeași activitate, poate ar trebui să le comasăm într-una singură. Astfel, am avea un singur contabil, un singur jurist și un singur specialist în resurse umane, în loc de câte patru”, a explicat șeful Executivului.

Premierul a recunoscut că aceste măsuri ar putea întâmpina rezistență, dar a afirmat că este hotărât să ducă procesul până la capăt. El a dat drept exemplu reforma administrativ-teritorială, prin care structura actuală de 32 de raioane ar urma să fie înlocuită cu trei regiuni, ceea ce ar permite, în opinia sa, reducerea cheltuielilor administrative.

Tofan a precizat că Guvernul trebuie să facă economii și pentru a putea acoperi alte obligații bugetare, inclusiv acordarea compensațiilor și majorarea salariilor.

În același timp, autoritățile își propun să reducă din costurile de deservire a datoriei publice, prin transferarea unei părți din datoria internă în datorie în valută, care, potrivit premierului, este mai ieftin de finanțat.

Deocamdată, șeful Executivului nu a prezentat cifrele finale ale bugetului pentru 2027, menționând că documentul nu este definitivat. Potrivit legislației, proiectul bugetului de stat trebuia prezentat Parlamentului până la 15 octombrie.