Compensații neechitabile în criză energetică: De ce Guvernul nu s-a asigurat să ajungă exact la grupuri vulnerabile?

„Măsurile întreprinse de autorități sunt un important instrument de susținere a populației. Dar, fiind realizate într-un timp scurt și într-un context alert, ele nu au ținut cont de principiul echității”. De ce? O opinie pe subiectul crizei energetice din Republica Moldova are Victoria Olari, coordonatoare de proiecte în cadrul IPIS.

Prețul gazului natural la bursele europene este în continuă creștere. Pe 21 decembrie 2021, costul acestuia a depășit pentru prima dată valoarea de 2.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi, doborând astfel câteva recorduri anterioare. Creșterea este una spectaculoasă, dacă să comparăm cu aceeași perioadă în 2020, când pe bursele europene prețul mediu la gaze era de 150 de dolari pentru 1.000 metri cubi.

„De exemplu, oferirea compensațiilor în baza consumului pentru toți consumatorii, fără corelarea sumei compensate cu veniturile familiilor beneficiare, este partea slabă a acestui mecanism. Conform BNS, circa 11,3% din salariații din Moldova sau aproximativ 66 mii de persoane au un venit lunar mai mare de 15 mii de lei. Excluderea acestei categorii din lista beneficiarilor ar fi oferit economii de până la 120 milioane de lei, bani ce puteau fi utilizați mult mai eficient pentru susținerea persoanelor vulnerabile. În acest scop, guvernul ar fi putut utiliza sistemele informaționale automatizate existente, aflate în gestiunea instituțiilor publice (Serviciul fiscal de stat, Agenția servicii publice etc.), pentru crearea unui algoritm echitabil de calcul”, explică Victoria Olari.

Experții din domeniu explică această anomalie prin scăderea volumului de gaz pompat prin gazoductul Yamal-Europa, întârzierea lansării Nord Stream 2, dar și printr-o iarnă destul de friguroasă în Europa. Analiștii de la Wood Mackenzie estimează că, la începutul luni ianuarie 2022, stocurile de depozitare din Europa erau pline doar în proporție de 56%, cu peste 15 puncte procentuale sub media pe 10 ani. Mai mult, din cauza situației actuale, rezervele de gaze în stoc ar putea scădea la 15% până la sfârșitul lunii martie.

„Aceste evoluții afectează în mod direct Republica Moldova, deoarece conform acordului semnat la finele lunii octombrie de către Moldovagaz și Gazprom, formula de calcul al prețului de achiziție include atât prețul mediu de piață al produselor petroliere în ultimele nouă luni, cât și prețul zilnic de piață al gazelor naturale. După prelungirea, pe o perioadă de 5 ani, a contractului anterior semnat între Moldovagaz și concernul rus Gazprom, intrarea în vigoare a noii formule de calcul a prețului de achiziție, tarifele la gazele naturale pentru consumatorii din Republica Moldova au cunoscut două valuri de scumpiri”.

În total, pentru perioada noiembrie 2021 – martie 2022, Guvernul a alocat în jur de 2.47 miliarde de lei pentru măsuri suplimentare de susținere a populației, urmând să completeze alte 200 de milioane de lei pentru agenții economici. De acest sprijin financiar vor beneficia aproximativ 750 de mii de familii. Costul total al pachetului de măsuri suplimentare, pentru perioada noiembrie 2021 – martie 2022, împreună cu ajutorul oferit pentru perioada rece a anului, este estimat la 3.1 miliarde lei, ceea ce este cel mai mare suport compensatoriu din istoria țării.

#IPIS #criza energetică #compensatii #Guvern

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.