Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a anunțat că, în procesul de acordare a compensațiilor pentru încălzire, autoritățile vor solicita informații de la Poliția de Frontieră pentru a determina dacă persoanele care solicită ajutoare de la stat se află în Republica Moldova sau în străinătate. Potrivit ministrului, această măsură vine în contextul îmbunătățirii eficienței sistemului de acordare a ajutoarelor.

Miercuri, 30 octombrie, Buzu a subliniat că detalii suplimentare despre noul sistem de compensații vor fi prezentate săptămâna viitoare, când va organiza o conferință de presă.

„Noul sistem va beneficia de acces la o gamă extinsă de baze de date, optimizând astfel procesele administrative și asigurând o gestionare mai eficientă a ajutoarelor”, a declarat ministrul.

Pentru a sprijini cetățenii care nu au acces la internet, echipele de asistență socială vor fi disponibile pentru a-i ajuta în procesul de înscriere.

Pentru sezonul de încălzire 2023-2024, compensațiile au fost implementate direct în facturi, în funcție de vulnerabilitatea energetică a beneficiarilor, acoperind, în medie, 33% din tariful la gaz și 58% din tariful la încălzirea centralizată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#compensatii la caldura #facturi #Ministerul Muncii si Protectiei Sociale #Moldova

Examinarea în apel a dosarului „Frauda bancară”, în care Vladimir Plahotniuc a fost condamnat la 19 ani de închisoare, va începe la 1 octombrie. La ședința preliminară de miercuri, 26 august, de la Curtea de Apel Centru, fostul lider democrat a participat prin videoconferință.

Avocatul său, Lucian Rogac, a cerut ca Plahotniuc să fie adus în instanță prin escortă, invocând probleme de comunicare apărute în timpul ședinței și necesitatea ca acesta să poată discuta direct cu apărătorii.

„Este o comunicare defectuoasă prin intermediul teleconferinței”, a declarat Rogac.

Avocatul a invocat și prevederi legale, hotărâri ale Curții Constituționale și jurisprudența CEDO privind participarea fizică a inculpatului.

Instanța a respins cererea, astfel că Plahotniuc va participa în continuare la ședințele de judecată prin videoconferință.

Apărarea a anunțat că va prezenta mai multe probe acumulate după pronunțarea sentinței. Avocații vor contesta atât fondul cauzei, cât și modul în care a fost constituit completul de judecată în prima instanță. Rogac susține că aceste argumente ar putea schimba rezultatul procesului, iar apărarea va cere, în continuare, achitarea lui Plahotniuc.

Până la 28 septembrie, părțile urmează să prezinte eventuale cereri suplimentare, după care, la 1 octombrie, va începe examinarea cauzei în apel.

Amintim că, ședința precedentă, programată pentru ziua de luni, 24 august, a fost amânată din cauza unei alerte false cu bombă, iar ulterior anulată.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat, la 22 aprilie, la 19 ani de închisoare într-un penitenciar de tip închis, în dosarul „Frauda bancară”. Procurorii au cerut inițial o pedeapsă de 25 de ani. Fostul lider democrat nu a fost prezent la pronunțarea sentinței, iar avocatul său a anunțat că va contesta decizia. Și procurorii au contestat sentința la Curtea de Apel Centru și au cerut ca pedeapsa să fie majorată de la 19 la 25 de ani.

Procurorii spun că pedeapsa aplicată nu este suficientă, ținând cont de gravitatea faptelor, și că nu există circumstanțe atenuante pentru o sancțiune mai blândă.