De astăzi, 9 aprilie, compensațiile pentru luna martie, ultima lună a sezonului rece 2025-2026, sunt disponibile pe cardurile bancare. Acestea pot fi ridicate și de la oficiile poștale din întreaga Republică Moldova.

În luna martie, peste 620.000 de gospodării au beneficiat de compensații sau circa 1,2 milioane de persoane, mai mult de jumătate din populația țării. Cele mai multe gospodării beneficiare au folosit combustibili solizi ca sursă principală de încălzire (291.449 gospodării), urmate de gaze naturale (174.559 gospodării), energie termică (109.343 gospodării) și energie electrică (45.301 gospodării).

„Prin programul de compensații Ajutor la contor am reușit să sprijinim peste jumătate din populația țării. În continuare, ne concentrăm pe soluții durabile care să reducă vulnerabilitatea energetică, de la izolarea locuințelor până la înlocuirea echipamentelor vechi, astfel încât oamenii să plătească mai puțin pe termen lung.”, a declarat Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru.

Bugetul total alocat de Guvern în acest sezon s-a ridicat la 2,34 miliarde de lei, iar fondurile au fost direcționate
exclusiv din bugetul de stat către cetățeni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Programul a oferit sprijin în perioada rece a anului în mod prioritar gospodăriilor vulnerabile, inclusiv pensionarilor, copiilor, tinerilor și persoanelor cu dizabilități. Printre beneficiari se numără peste 402 mii de pensionari, aproximativ 353 de mii de copii și tineri, precum și 23 de mii de persoane cu dizabilități. Totodată, pe durata sezonului rece, valoarea medie a compensației a fost de 750 de lei și a variat în funcție de sursa de încălzire.

Astfel, peste jumătate dintre beneficiari au primit compensații maxime, de 800 de lei pentru combustibili solizi și 1000 pentru celelalte surse de încălzire. În pofida scăderii prețurilor la gazele naturale și a tarifului la energia termică operat de Termoelectrica, Guvernul a decis să mențină neschimbată valoarea compensațiilor. Cetățenii au beneficiat, de asemenea, de aceleași sume stabilite în noiembrie.

Programul a fost susținut și de un mecanism amplu de asistență care a inclus 63 de mii de apeluri la linia verde, 17 mii de solicitări prin e-mail și mii de consultații oferite direct. Asistenții sociali au avut un rol important în procesul de aplicare și au înregistrat peste 410 mii de cereri, iar în ultimele patru sezoane reci, statul a alocat peste 11 miliarde de lei prin diverse mecanisme de sprijin pentru a susține programul de compensații. Programul „Ajutor la contor” este susținut tehnic de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Guvernul Italiei.

#cetățeni #compensatii #martie #sezon rece

Norvegia pregătește extinderea restricțiilor privind accesul copiilor sub 16 ani la rețelele sociale, astfel încât interdicția să vizeze și anumite jocuri online și aplicații de mesagerie. Proiectul de lege este aproape finalizat și urmează să fie transmis Parlamentului până la sfârșitul anului, a anunțat luni Guvernul norvegian, potrivit Euronews.

Noile reguli ar urma să se aplice nu doar platformelor tradiționale de socializare, ci și serviciilor digitale considerate riscante pentru copii. Printre platformele care ar putea intra sub incidența restricțiilor se numără TikTok, Snapchat și Roblox.

Autoritățile norvegiene susțin că măsurile urmăresc să protejeze copiii de conținutul dăunător, funcționalitățile care pot crea dependență, publicitatea ilegală și contactele nedorite cu persoane necunoscute.

„Siguranța copiilor trebuie să fie pe primul loc”, a declarat ministrul norvegian al Copiilor și Familiei, Lene Vågslid, precizând că elaborarea legislației este aproape de finalizare.

Inițial, jocurile online și aplicațiile de mesagerie urmau să beneficieze de excepții mai largi. Guvernul a decis însă ca fiecare platformă să fie evaluată în funcție de riscurile pe care le prezintă pentru minori. Serviciile considerate inofensive, precum aplicațiile de mesagerie utilizate pentru comunicarea în cadrul școlii, ar putea rămâne accesibile.

Potrivit proiectului, companiile de tehnologie vor fi responsabile de verificarea vârstei utilizatorilor, iar sistemele folosite în acest scop vor trebui să respecte normele europene privind protecția datelor.

Guvernul norvegian a propus inițial, în 2025, stabilirea vârstei minime de acces la rețelele sociale la 15 ani, însă în aprilie 2026 a ridicat pragul la 16 ani. Proiectul a fost supus ulterior consultărilor publice în Norvegia și în Spațiul Economic European.

Norvegia se alătură astfel altor state europene care încearcă să limiteze accesul minorilor la platformele digitale. Danemarca a adoptat restricții similare, iar Spania urmărește introducerea unei interdicții pentru copiii sub 16 ani. În Franța, o măsură care prevedea limitarea accesului copiilor sub 15 ani la rețelele sociale a fost respinsă de Consiliul Constituțional, pe fondul preocupărilor legate de libertatea de exprimare.

La nivelul Uniunii Europene, Comisia Europeană a propus în septembrie adoptarea unui act legislativ privind protecția copiilor în mediul digital, care ar putea introduce restricții bazate pe vârstă pentru rețelele sociale, jocurile online și alte servicii digitale.