Medicamentele pe care le consumăm zilnic nu dispar complet din organism. O parte semnificativă ajunge în canalizare, iar de acolo – în râuri, lacuri și chiar în apele subterane, unde scapă filtrării clasice. Stațiile de epurare nu sunt concepute pentru a elimina compuși chimici atât de complecși. Astfel, antibioticele, analgezicele sau antidepresivele trec prin sistemele de filtrare și ajung direct în mediul natural, transmite ecofm.md.

Fenomenul este deja global. Un studiu din 2022, realizat în peste 1.000 de puncte din 104 țări, a depistat urme de medicamente pe fiecare continent. Potrivit datelor ONU, 631 de substanțe farmaceutice sau produse derivate au fost identificate în natură, în condițiile în care la nivel mondial sunt utilizate aproximativ 4.000 de ingrediente active. Testele din SUA au arătat că cel puțin o astfel de substanță se regăsește în fiecare probă de apă uzată.

Poluarea nu vine doar din consum. Medicamentele nefolosite sunt adesea aruncate în toaletă sau la gunoi, iar substanțele ajung în sol și în pânza freatică. În plus, unele fabrici farmaceutice, în special din India și China, evacuează ape uzate cu concentrații de medicamente de zeci sau chiar sute de ori mai mari decât cele obișnuite. Urmele acestor substanțe au fost detectate la zeci de kilometri distanță de sursă.

Efectele sunt deja vizibile în natură. Hormonii sintetici din contraceptive modifică dezvoltarea peștilor, iar masculii ajung să prezinte caracteristici feminine chiar și la concentrații extrem de mici. În Asia de Sud, utilizarea medicamentului veterinar diclofenac a dus la prăbușirea populației de vulturi – cu peste 95% în doar un deceniu.

Un alt risc major este apariția bacteriilor rezistente la antibiotice. Aceste „superbacterii” sunt considerate de Organizația Mondială a Sănătății una dintre cele mai mari amenințări pentru sănătatea globală.

Există însă și soluții. Tehnologiile moderne de tratare a apei – precum ozonarea, utilizarea cărbunelui activ sau procesele avansate de oxidare – pot reduce semnificativ nivelul de poluare. În paralel, cercetătorii dezvoltă medicamente care se degradează mai rapid în mediu și testează metode naturale de curățare, bazate pe bacterii, alge sau ciuperci.

Până atunci, un gest simplu poate face diferența: medicamentele expirate nu trebuie aruncate în toaletă, ci duse la puncte speciale de colectare. Poluarea invizibilă începe, de multe ori, chiar din propriul dulap cu medicamente.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cum își transformă tinerele talente pasiunea și cunoștințele în primul lor spectacol? Ce descoperă în timpul repetițiilor și cum lucrează, alături de profesioniștii de pe scenă și din culise, pentru a da viață unei producții de operă?

În această toamnă, Fundația Orange Moldova lansează în premieră Orange Opera, proiectul care le oferă tinerilor din școlile de artă din Republica Moldova ocazia să descopere toate acestea chiar din interiorul Teatrului Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”. Proiectul este dedicat tinerilor din clasele 5–7 în cadrul școlilor de artă, cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani, care doresc să își dezvolte abilitățile artistice și să aplice într-un cadru profesionist cunoștințele dobândite la școala de artă.

Tinerii vor participa la repetiții, sesiuni de mentorat și activități practice, în cadrul cărora vor învăța care sunt etapele realizării unei producții de operă și cum colaborează echipele artistice și tehnice pentru pregătirea unui spectacol. Tinerii vor fi ghidați de profesioniști din domeniu, printre care Nicolae Dohotaru – Director General și Prim-dirijor al Teatrului Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”, Cristina Spătaru – Dirijor, Compozitor și Director Artistic, și Iurie Matei – Șef al Direcției Tehnic-Scenice.

Scopul activităților este ca tinerii să își evalueze și să își dezvolte abilitățile alături de profesioniști, să dobândească noi cunoștințe în domeniul artei și să înțeleagă cerințele unei producții profesioniste. De asemenea, participanții vor învăța să lucreze în echipă, să colaboreze cu persoane din diferite domenii artistice și să descopere noi specializări și direcții pe care le-ar putea urma în viitor.

În urma evaluării aplicațiilor și a preselecțiilor din 17–18 octombrie, 30 de tineri vor fi selectați pentru etapa intensivă a proiectului: o tabără de cinci zile, care se va desfășura în perioada 27–31 octombrie în incinta Teatrului Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”. Momentul care va reuni experiența acumulată pe parcursul proiectului va fi punerea în scenă a operei „Flautul Fermecat”, producție în realizarea căreia participanții vor fi implicați activ.

Înscrierile pentru Orange Opera sunt deschise până pe 25 septembrie 2026. Participarea este gratuită, iar pentru tinerii selectați, transportul, cazarea și cheltuielile aferente taberei vor fi acoperite integral de organizatori.

Tinerii care studiază arta și doresc să își pună în practică abilitățile, să participe la pregătirea unei producții și să urce pe scenă alături de profesioniști sunt invitați să completeze formularul de aplicare: https://forms.gle/jyW4gGMxVf3v7S2g7 între data de 7 și 25 septembrie 2026. Mai multe informații despre Orange Opera pot fi găsite în Regulamentul și condițiile de participare: Regulament Orange Opera.

Pentru întrebări și neclarități, persoana de contact este Tatiana Popescu, email tatiana.popescu@tekedu.md, telefon 068120151.

Orange Opera este finanțat de Fundația Orange Moldova, implementat de TEKEDU, în parteneriat cu Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”.