Medicamentele pe care le consumăm zilnic nu dispar complet din organism. O parte semnificativă ajunge în canalizare, iar de acolo – în râuri, lacuri și chiar în apele subterane, unde scapă filtrării clasice. Stațiile de epurare nu sunt concepute pentru a elimina compuși chimici atât de complecși. Astfel, antibioticele, analgezicele sau antidepresivele trec prin sistemele de filtrare și ajung direct în mediul natural, transmite ecofm.md.

Fenomenul este deja global. Un studiu din 2022, realizat în peste 1.000 de puncte din 104 țări, a depistat urme de medicamente pe fiecare continent. Potrivit datelor ONU, 631 de substanțe farmaceutice sau produse derivate au fost identificate în natură, în condițiile în care la nivel mondial sunt utilizate aproximativ 4.000 de ingrediente active. Testele din SUA au arătat că cel puțin o astfel de substanță se regăsește în fiecare probă de apă uzată.

Poluarea nu vine doar din consum. Medicamentele nefolosite sunt adesea aruncate în toaletă sau la gunoi, iar substanțele ajung în sol și în pânza freatică. În plus, unele fabrici farmaceutice, în special din India și China, evacuează ape uzate cu concentrații de medicamente de zeci sau chiar sute de ori mai mari decât cele obișnuite. Urmele acestor substanțe au fost detectate la zeci de kilometri distanță de sursă.

Efectele sunt deja vizibile în natură. Hormonii sintetici din contraceptive modifică dezvoltarea peștilor, iar masculii ajung să prezinte caracteristici feminine chiar și la concentrații extrem de mici. În Asia de Sud, utilizarea medicamentului veterinar diclofenac a dus la prăbușirea populației de vulturi – cu peste 95% în doar un deceniu.

Un alt risc major este apariția bacteriilor rezistente la antibiotice. Aceste „superbacterii” sunt considerate de Organizația Mondială a Sănătății una dintre cele mai mari amenințări pentru sănătatea globală.

Există însă și soluții. Tehnologiile moderne de tratare a apei – precum ozonarea, utilizarea cărbunelui activ sau procesele avansate de oxidare – pot reduce semnificativ nivelul de poluare. În paralel, cercetătorii dezvoltă medicamente care se degradează mai rapid în mediu și testează metode naturale de curățare, bazate pe bacterii, alge sau ciuperci.

Până atunci, un gest simplu poate face diferența: medicamentele expirate nu trebuie aruncate în toaletă, ci duse la puncte speciale de colectare. Poluarea invizibilă începe, de multe ori, chiar din propriul dulap cu medicamente.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.