Reprezentanți ai societății civile și ai administrației publice locale s-au reunit la evenimentul „Inspiră Moldova”, organizat de Institutul pentru Inițiative Rurale. Participanții au discutat despre colaborarea dintre ONG-uri și autorități, pornind de la experiența platformei civice „Guvernăm Împreună” din raionul Drochia.

Inițiativa face parte din proiectul „Reanimarea dialogului civic” și își propune să încurajeze implicarea organizațiilor locale în procesul decizional, dar și să consolideze cooperarea dintre cetățeni și autoritățile publice locale.

În cadrul activității au fost prezentate rezultatele și impactul activității platformei din ultimele șase luni, precum și exemple concrete de dialog și parteneriat la nivel local.

„Acest eveniment arată cum poate funcționa un dialog între autoritățile publice locale și cetățenii. Nu este o teorie ci un exemplu concret din Drochia și este important, pentru că avem nevoie de deschidere și comunicare în comunități”, a menționat directorul executiv al Instituției pentru Inițiative Rurale (iRi), Tatiana Coșuleanu.

Activitatea a avut și rolul de a prezenta modelul platformei altor organizații neguvernamentale și actori interesați.

„Astfel de inițiative, așa cum sunt platformele de cetățenie și colaborare cu APL-urile sunt foarte salutabile și atunci adresăm către donatori să susțină și în continuare astfel de platforme, de organe consultative, care asigură platforma și legătura sau puntea de legătură dintre cetățean și APL-urile, atât din nivelul 1, cât și din nivelul 2. Totodată este o adresare și către cetățeni să fie mai activi”, a subliniat președinta Consiliului Raional de Participare Cahul, Svetlana Busuioc.

De asemenea, platforma își propune să consolideze încrederea în rândul societății civile și să încurajeze o colaborare mai strânsă cu autoritățile publice locale, la nivel național, pentru dezvoltarea unor comunități mai prospere.

„Noi ca cetățeni activi, avem nevoie ca societate civilă să fim consolidați. Avem nevoie ca împreună să vociferăm același mesaj constant către autorități și să nu pierdem speranța”, a conchis activista civică și consiliera locală a orașului Durlești, Veronela Pruteanu.

La reuniune au participat aproximativ 35 de reprezentanți ai comunităților partenere. Evenimentul a oferit un cadru de discuții și schimb de experiență, dar și oportunitatea de a stabili noi parteneriate între organizațiile societății civile și autoritățile publice locale.

Acest video a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene în cadrul proiectului INSPIRĂ Moldova. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Reanimarea dialogului civic”, finanțat de Uniunea Europeană. Conținutul videoului aparține Institutului pentru Inițiative Rurale (iRi) și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.

#autoritati locale #cetățeni #colborare #ONG-uri

Informațiile din telefoanele, laptopurile și stick-urile de memorie găsite în vila în care locuia Vladimir Plahotniuc în Grecia nu pot fi accesate. Dispozitivele au un nivel avansat de securizare, iar deblocarea acestora este imposibilă, anunță procurorii care au solicitat acces la ele, în speranța că ar putea găsi probe noi care să demonstreze vinovăția fostului președinte Igor Dodon în dosarul „Kuliok”, transmite TV8.

Tot astăzi, instanța a acceptat un nou set de probe ale acuzării, în timp ce o cerere depusă de apărarea lui Dodon a fost respinsă. Fostul președinte nu s-a prezentat azi la ședința de judecată.

După o pauză de peste două luni, ședințele de judecată în dosarul „Kuliok” au fost reluate. Astăzi, procurorii au cerut anexarea unor noi probe care, în opinia lor, ar demonstra vinovăția lui Igor Dodon pentru corupere pasivă, dar și pentru organizarea și acceptarea finanțării partidului politic din partea unei organizații criminale. Printre probe se numără un briefing susținut de fostul lider al PD, Vlad Plahotniuc, în iunie 2019.

„Confirm personal negocierile pe care le-am avut cu Igor Dodon. El în numele partidului Socialiștilor, eu în numele PD. Timp de trei luni de zile am avut multe discuții, am încercat să găsim o formulă de parteneriat tehnic între socialiști și democrați…dar a căzut în ultimul moment când nu am acceptat să semnez documentul legat de federalizare și alte cerințe care erau împotriva Republicii Moldova”, a declarat fostul lider al PD, Vlad Plahotniuc.

„Plahotniuc confirmă că a avut acele întâlniri personal cu Igor Dodon referitor la formarea coaliției dintre PSRM și PDM, confirmă acele negocieri, acele cerințe. Această înregistrare a fost necesară, deoarece noi am depus deligența pentru al audia pe Plahotniuc în ședință de judecată, acesta a refuzat, iar acuzarea a a adus alte probe pentru a confirma unele aspecte”, a explicat procurorul Petru Iarmaliuc.

Instanța a acceptat anexarea probei. Procurorii au mai cerut acces la informațiile de pe telefoanele, laptopurile și dispozitivele de stocare ridicate din vila lui Plahotniuc din Grecia, după reținerea acestuia de către autoritățile elene. Deocamdată, însă, dispozitivele nu au putut fi deblocate. Magistrații au acceptat și alte probe prezentate de acuzare, printre care:

„Am prezentat documente prin care am arătat că conducătorii organizațiilor teritoriale ale PSRM au achitat în aceeași zi cu persoanele decedate sau plecate peste hotare, figurează în actele contabile”.

Deși avocații lui Dodon urmează să asigure prezența a încă șase martori, astăzi niciunul nu a venit să facă declarații. Mai mult, unii dintre aceștia ar refuza să depună mărturii, întrucât figurează în alte cauze penale. Apărarea a depus însă o cerere privind o excepție de neconstituționalitate, care nu a fost admisă.

„Atunci când a fost pornit și trimis în judecată acest dosar, Dodon nu era președinte al Republicii Moldova, era fost președinte. În lege lipsește așa noțiune, deci se judecă în Curtea Supremă dosarele în privința unui fost președinte. Nu mai avea această calitate, prin urmare, urma să fie judecat la judecătoria Buiucani. Faptele au fost imputate pentru perioada cât a fost președinte. Mai repet competența Curții Supreme de Justiție țin de calitatea de președinte, nu de fapte”, a menționat avocatul Petru Balan.

Dosarul „Kuliok” a fost inițiat în primăvara anului 2020, iar în 2022 a fost trimis în judecată. Igor Dodon este primul președinte al Republicii Moldova judecat pentru o infracțiune comisă în perioada exercitării mandatului. Din acest motiv, dosarul a fost trimis direct la CSJ, instanța competentă să examineze cauzele penale pornite pe numele șefului statului. Procesul a fost reluat de la zero la sfârșitul lunii noiembrie 2025, după înlocuirea unuia dintre cei trei judecători din complet. Dodon este acuzat că ar fi pretins și acceptat de la Vladimir Plahotniuc între 600 de mii și un milion de dolari pentru a promova interesele Partidului Democrat. Fostul președinte pledează nevinovat și riscă până la 20 de ani de închisoare.