Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a venit cu o reacție după ce Guvernul a prezentat proiectul privind reforma administrativ-teritorială. Potrivit sindicatului, direcțiile raionale de învățământ ar urma să fie desființate ca structuri autonome subordonate consiliilor raionale și reorganizate în filiale teritoriale ale unor agenții regionale de educație, aflate direct sub autoritatea Ministerului Educației.

Potrivit FSEȘ, reforma ar presupune o centralizare administrativă, prin care deciziile nu vor mai fi luate la nivel local, ci coordonate de minister prin agenții regionale. În același timp, fiecare raion ar urma să aibă în continuare o filială, integrată însă într-o structură mai mare.

Sindicatul afirmă că unul dintre obiectivele declarate ale reformei este reducerea influenței politice locale asupra concursurilor pentru funcțiile de conducere și asupra repartizării fondurilor pentru școli. FSEȘ notează și că modelul ar putea fi inspirat din alte reforme administrative, inclusiv din sistemul de protecție socială.

În același context, Federația anunță că va interveni pentru a proteja personalul din aceste structuri. Sindicatul spune că va cere garanții pentru menținerea locurilor de muncă, grile salariale clare și condiții mai bune de activitate, inclusiv prin digitalizare și formare profesională.

FSEȘ mai subliniază că va solicita dialog social și includerea reprezentanților sindicali în comisiile de implementare a reformei, pentru a monitoriza respectarea drepturilor angajaților și pentru a preveni eventualele abuzuri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că miercuri, 8 aprilie, secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a prezentat conceptul reformei administrației publice locale. Potrivit lui, țara va mai avea un municipiu – Taraclia. Din 32 de raioane, în Republica Moldova vor rămâne doar 10. În localitățile unde sunt mai puțin de 3000 de locuitori, nu vor exista Primării.

VIDEO Buzu: Din 32 de raioane, în Moldova vor rămâne doar 10. În localități sub 3000 de locuitori nu va exista Primărie

#APL #educație #Sindicate

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.