Adunarea Populară a Găgăuziei cere Parlamentului să suspende examinarea proiectului de modificare a Codului Electoral. Documentul prevede schimbări privind organizarea alegerilor în regiune.

Reprezentanții autonomiei susțin că inițiativa a fost promovată fără respectarea procedurilor de consultare obligatorie, transmite IPN. Vicepreședintele Adunării Populare a Găgăuziei, Gheorghe Leiciu, a declarat că legislația obligă Parlamentul să transmită spre coordonare proiectele care vizează statutul regiunii autonome.

Oficialii de la Comrat mai spun că proiectul urmează să fie inclus pe agenda ședinței plenare din această săptămână, înainte ca Adunarea Populară să formuleze o poziție oficială. Aceștia solicită suspendarea temporară a examinării, organizarea audierilor publice și transmiterea către ei a întregului dosar, inclusiv nota informativă și tabelul comparativ.

Conducerea Adunării Populare susține că modificările propuse ar reduce competențele Găgăuziei în organizarea alegerilor. Printre prevederile contestate se numără transferarea către Comisia Electorală Centrală a atribuțiilor privind stabilirea datei scrutinului și organizarea alegerilor regionale, modificarea sistemului electoral în unul proporțional, precum și introducerea unor condiții privind cunoașterea limbii române pentru candidații la funcția de bașcan.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Președintele Adunării Populare, Valentin Gaidarji, a cerut o întâlnire directă cu președintele Parlamentului, Igor Grosu, și premierul Vasile Tofan. El a declarat că tensiunile dintre Chișinău și Comrat sunt alimentate de informații denaturate și a spus că legislativul regional este deschis unui dialog sincer și constructiv.

Totodată, reprezentanții Adunării Populare au menționat că susțin desfășurarea alegerilor în Găgăuzia în luna noiembrie, dar insistă ca acestea să aibă loc în baza unor reguli convenite cu autoritățile regionale și cu respectarea statutului special al regiunii.

PAS a înregistrat un proiect în Parlament, privind modificarea Codului Electoral, pentru a desfășura alegeri în Găgăuzia. Igor Grosu a spus că este pregătit să discute cu oficialii din regiune, după ce va decongestiona agenda.

Alegerile în Găgăuzia vor avea loc doar în noiembrie. Modificările la Codul Electoral, propuse de PAS

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.