Autoritățile de la Comrat amplifică confruntarea cu Chișinăul și fac un nou pas în direcția promovării unor revendicări cu tentă separatistă. Deputații Adunării Populare au elaborat o declarație prin care intenționează să nu recunoască hotărârea Curții Constituționale din 9 iulie, care a declarat drept neconstituționale mai multe prevederi din Legea privind statutul special al Găgăuziei. Proiectul documentului, obținut de reporterii Deschide.MD, prevede inclusiv reducerea autorității Chișinăului asupra autonomiei și contestarea efectelor deciziilor instituțiilor constituționale ale Republicii Moldova.

În această dimineață, conducerea APG s-a întrunit în ședința Biroului Permanent, în cadrul căreia s-a decis convocarea, pentru următoarele zile, a ședinței extraordinare a Adunării Populare. Astfel, la următoarea întrunire parlamentarii regionali urmează să dezbată o declarație „privind protejarea statutului constituțional-juridic și a competențelor Găgăuziei în condițiile demontării sistematice a acestora”.

Totodată, în textul documentului, deputații APG acuză Chișinăul că pune în pericol stabilitatea sistemului de stat al R. Moldova. Totodată, Comratul susține că autoritățile centrale, prin decizia Curții Constituționale, demontează autonomia și reduce statutul acesteia la nivelul unui simplu raion administrativ-teritorial, anulând în totalitate consensul atins în 1994.

„Modificarea modelului existent al autonomiei și restrângerea competențelor legale au fost realizate fără modificarea Constituției țării, fără o dezbatere publică și de specialitate amplă, fără consultarea populației și a autorităților legale ale Găgăuziei. Curtea a ignorat complet necesitatea solicitării unui aviz din partea Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei și a altor instituții internaționale de profil”, se menționează în document.

În acest context, deputații APG propun ca hotărârea Curții Constituționale din 9 iulie să fie recunoscută drept lipsită de valoare juridică.

Aleșii de la Comrat urmează să solicite Parlamentului să retragă proiectul de lege nr. 280 (privind modificarea Codului electoral). La fel, deputații APG vor să-și atribuie rolul de judecători ai Curții Constituționale. Mai exact, aceștia susțin că orice tentative de modificare unilaterală a sistemului electoral al Găgăuziei trebuie recunoscute drept neconstituționale, potrivit sursei citate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totodată, parlamentarii din regiune amenință că se vor adresa către Turcia, OSCE, Comisia de la Veneția și ONU în legătură cu „demontarea unilaterală a autonomiei și pentru a determina Chișinăul oficial să poarte un dialog interparlamentar bazat pe egalitate”.

#autonomie #Chisinau #Comrat #confrunatre #statutul special al Gagauziei

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.