Autoritățile de la Comrat amplifică confruntarea cu Chișinăul și fac un nou pas în direcția promovării unor revendicări cu tentă separatistă. Deputații Adunării Populare au elaborat o declarație prin care intenționează să nu recunoască hotărârea Curții Constituționale din 9 iulie, care a declarat drept neconstituționale mai multe prevederi din Legea privind statutul special al Găgăuziei. Proiectul documentului, obținut de reporterii Deschide.MD, prevede inclusiv reducerea autorității Chișinăului asupra autonomiei și contestarea efectelor deciziilor instituțiilor constituționale ale Republicii Moldova.

În această dimineață, conducerea APG s-a întrunit în ședința Biroului Permanent, în cadrul căreia s-a decis convocarea, pentru următoarele zile, a ședinței extraordinare a Adunării Populare. Astfel, la următoarea întrunire parlamentarii regionali urmează să dezbată o declarație „privind protejarea statutului constituțional-juridic și a competențelor Găgăuziei în condițiile demontării sistematice a acestora”.

Totodată, în textul documentului, deputații APG acuză Chișinăul că pune în pericol stabilitatea sistemului de stat al R. Moldova. Totodată, Comratul susține că autoritățile centrale, prin decizia Curții Constituționale, demontează autonomia și reduce statutul acesteia la nivelul unui simplu raion administrativ-teritorial, anulând în totalitate consensul atins în 1994.

„Modificarea modelului existent al autonomiei și restrângerea competențelor legale au fost realizate fără modificarea Constituției țării, fără o dezbatere publică și de specialitate amplă, fără consultarea populației și a autorităților legale ale Găgăuziei. Curtea a ignorat complet necesitatea solicitării unui aviz din partea Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei și a altor instituții internaționale de profil”, se menționează în document.

În acest context, deputații APG propun ca hotărârea Curții Constituționale din 9 iulie să fie recunoscută drept lipsită de valoare juridică.

Aleșii de la Comrat urmează să solicite Parlamentului să retragă proiectul de lege nr. 280 (privind modificarea Codului electoral). La fel, deputații APG vor să-și atribuie rolul de judecători ai Curții Constituționale. Mai exact, aceștia susțin că orice tentative de modificare unilaterală a sistemului electoral al Găgăuziei trebuie recunoscute drept neconstituționale, potrivit sursei citate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totodată, parlamentarii din regiune amenință că se vor adresa către Turcia, OSCE, Comisia de la Veneția și ONU în legătură cu „demontarea unilaterală a autonomiei și pentru a determina Chișinăul oficial să poarte un dialog interparlamentar bazat pe egalitate”.

#autonomie #Chisinau #Comrat #confrunatre #statutul special al Gagauziei

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.