Festivalul „Podul de Flori” va fi organizat la Ungheni pe 26 aprilie. Evenimentul amintește despre evenimentele de acum 35 de ani.

Tot atunci va fi dat startul lucrărilor de construcție a podului peste Prut, denumit simbolic „Podul de Flori”, informează IPN. Potrivit secretarului de stat al Ministerului Transporturilor din România, Irinel Ionel Scrioșteanu, scopul festivalului este de a rememora și retrăi emoțiile momentului din 1990, când românii de pe ambele maluri ale Prutului au lansat flori pe apa acestuia, formând un pod de flori în semn de frăție.

Evenimentul va începe la 11:00 și va dura până la 21:00. Vor cânta concerte ale artiștilor de renume de pe ambele Maluri de Prut, precum Lupii lui Calancea, Valy Boghean Band, Antonia, Surorile Osoianu, Cristi Aldea Teodorovici, Ansamblul Fluieraș, Adriana Ochișanu, Cornelia Ștefăneț, Ansamblul Doina Ilfovului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Va fi și un spectacol aerian și demonstrații de parașutism organizate de Aeroclubul României și totodată ateliere de meșteșuguri tradiționale, o zonă gastronomică, expoziție fotografică și ateliere creative pentru copii.

La începutul acestei luni, România a emis autorizația necesară construirii primului pod rutier la nivel de autostradă peste Prut, Podul de Flori peste Prut de la Ungheni, Golăiești – Zagarancea, după circa 60 de ani de la ultimul pod construit.

#concerte #eveniment #festival #podul de flori #Ungheni

Republica Moldova intenționează să dezvolte în următorii doi ani capacități de stocare a energiei în baterii de până la 1,2 GWh, într-o încercare de a reduce vulnerabilitatea sistemului electric și de a integra volumele tot mai mari de energie produsă de centralele fotovoltaice și eoliene, transmite bani.md.

Ținta a fost anunțată de secretarul de stat al Ministerului Energiei, Carolina Novac. În paralel, autoritățile intenționează să tripleze capacitatea de interconectare electrică a Republicii Moldova până în 2029.

Dezvoltarea sistemelor de stocare devine esențială pe măsură ce în sistem intră tot mai multă energie regenerabilă. Bateriile permit acumularea surplusului de electricitate produs în orele cu soare sau vânt și utilizarea acestuia ulterior, atunci când producția scade, iar consumul crește.

Moldova a depășit deja pragul de 1 GW de capacități regenerabile instalate, cea mai mare parte este reprezentată de centrale fotovoltaice. Creșterea rapidă a producției variabile pune însă presiune pe sistemul electroenergetic și majorează necesarul de capacități pentru echilibrare.

Planurile cu privire la baterii vin și pe fondul dependenței ridicate de energia electrică din exterior. Potrivit estimărilor, aproape 60% din necesarul de electricitate al Republicii Moldova din această iarnă ar urma să fie acoperit din importuri.

O altă componentă a strategiei este extinderea conexiunilor cu sistemul energetic european. Autoritățile vor ca până în 2029 capacitatea de interconectare să fie de aproximativ trei ori mai mare decât în prezent, ceea ce ar permite importul și exportul unor volume mai mari de electricitate și ar crește concurența pe piață.

În această strategie intră și noile linii electrice de înaltă tensiune cu România. Linia Vulcănești–Chișinău este unul dintre proiectele-cheie pentru reducerea vulnerabilității energetice, iar alte interconexiuni sunt planificate pentru consolidarea legăturii directe cu sistemul european.