Cererea pe piața imobiliară este mai mare decât oferta cu 30%. În ultimii ani, stocul de apartamente disponibil pentru vânzare este limitat, iar aceste motive generează creșterea prețurilor.

Agentul imobiliar Victor Cernomorcenco, a precizat pentru IPN că deși există cerere, de la începutul anului au scăzut vânzările. Pentru 60% din apartamentele vândute în 2025 s-au contractat credite imobiliare, în comparație cu 35% din ultimii 7-8 ani.

În capitală și suburbii se construiește mai mult decât în anii precedenți, notează agentul imobiliar. În 2024-2025, vor fi eliberate autorizații pentru aproximativ 13.000 de apartamente, pe când în 2022-2023 și 2023-2024 s-au dat în exploatare circa 10.500 de locuințe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cele mai căutate apartamente sunt care costă până la 100.000 de euro. Această cerere este valabilă atât pentru apartamentele în blocurile noi, cât și cele blocurile secundare.

Investitorii și persoanele care vor să-și îmbunătățească condițiile de trai investesc masiv în blocurile aflate la etapa de construcție, a precizat Victor Cernomorcenco. Potrivit lui, și cetățenii care lucrează peste hotare optează pentru apartamente în blocuri aflate în construcție, pentru posibilitatea de a achita în rate până la darea în exploatare a imobilului.

În medie, diferența de preț între faza de construcție și după darea în exploatare este de aproximativ 200-300 de euro pentru un metru pătrat. Prețul mediu la apartamente în prima jumătate a anului 2024 a ajuns la 1370 de euro pentru un metru pătrat, iar după ieftinirea creditelor ipotecare din vară și lansarea programului Prima Casă Plus, prețul mediu a crescut până la 1540 de euro, a precizat Victor Cernomorcenco.

Cu toate că în anul 2025 scade numărul de vânzări, prețurile la apartamente continuă să crească din inerție, iar prețul mediu a depășit cifra de 1650 de euro pentru un metru pătrat.

Ștefan Botnar, fost consilier al Alei Nemerenco la Ministerul Sănătății, respinge afirmațiile făcute de fosta ministră într-o postare despre angajarea tinerilor în instituțiile publice. Deși Nemerenco nu i-a menționat numele, Botnar spune că se consideră vizat și susține că nu a ajuns în funcție la recomandarea unui partid.

„Resping categoric afirmațiile potrivit cărora aș fi ajuns în funcția de consilier în baza unei recomandări de partid sau că activitatea mea ar fi fost determinată de apartenența politică”, a scris Botnar.

Acesta afirmă că nu a fost membru al niciunui partid politic și că avea experiență în administrația publică înainte de a ajunge consilier la Ministerul Sănătății. Potrivit lui, a avut trei mandate consecutive de consilier și a participat la stagii de formare la Bruxelles în domeniul administrației publice.

Botnar mai spune că, în perioada pandemiei, a fost implicat în gestionarea crizei sanitare, activând într-un spital de campanie din afara Republicii Moldova.

„Nu contest dreptul nimănui de a avea o opinie asupra activității mele. Contest însă afirmațiile care prezintă în mod denaturat parcursul meu profesional și încearcă să îl reducă la presupuse relații politice sau recomandări de partid.De asemenea, nu voi răspunde atacurilor la persoană prin alte atacuri la persoană. Cred că funcțiile publice trebuie evaluate prin prisma competenței, a rezultatelor și a responsabilității asumate, nu prin insinuări, etichete sau interpretări personale.Dacă există critici cu privire la activitatea mea, sunt deschis ca acestea să fie discutate pe baza faptelor, documentelor și rezultatelor concrete. În schimb, nu consider corect ca un parcurs profesional construit de-a lungul anilor să fie rescris prin afirmații care nu corespund realității.Nu intenționez să intru într-un schimb de replici personal. Îmi asum în continuare ceea ce am făcut, funcțiile pe care le-am exercitat și deciziile profesionale pe care le-am luat”, a menționat Botnar.

Reacția lui vine după ce fost ministră a comentat cazul Selinei Cojocari, o tânără despre care o investigație a relatat că ar fi fost angajată simultan în trei instituții publice, fără să aibă diplomă de studii superioare. În acest context, fosta ministră a povestit despre propria experiență privind angajarea unui tânăr consilier în perioada în care conducea Ministerul Sănătății.

Nemerenco, fără să dezvăluie identitatea tânărului, a afirmat că acesta i-ar fi fost recomandat de partid încă din 2019, iar în 2021 numele lui ar fi reapărut în discuțiile privind formarea echipei ministeriale. Aceasta a precizat că pentru funcția de consilier nu era necesară organizarea unui concurs și că persoana angajată avea studiile necesare.

Nemerenco a recunoscut însă că, în perioada pandemiei, tânărul nu avea experiența necesară pentru a o consilia în domeniul politicilor și strategiilor. În schimb, acesta ar fi primit diverse sarcini concrete.

Potrivit fostei ministre, relația profesională s-ar fi deteriorat după numirea unei alte funcționare în funcția de șefă a cabinetului. Nemerenco susține că tânărul consilier ar fi așteptat să fie promovat, iar după ce acest lucru nu s-a întâmplat și-ar fi dat demisia.

Fosta ministră a mai afirmat că, după plecarea din minister, fostul consilier ar fi încercat să revină în instituție, însă solicitarea sa a fost respinsă. Ulterior, acesta ar fi desfășurat, potrivit Alei Nemerenco, o campanie de denigrare împotriva sa, inclusiv prin declarații publice și solicitări de informații adresate ministerului.