Conferința investițională Moldova – UE va avea loc la Chișinău. Evenimentul ar urma să se desfășoare pe 4 iunie, conform anunțului făcut de prim-ministru.

Alexandru Munteanu a declarat în debutul ședinței de Guvern că va deschide evenimentul, împreună cu Marta Kos, comisara europeană pentru extindere. Oficialul a punctat că astfel autoritățile de la Chișinău vor să își materializeze performanțele în materie de reforme, „prin realizări economice”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Am urmărit declarația pe care a făcut-o Marta Kos, în cadrul reuniunii cu membrii Parlamentului European, în care a declarat că Moldova e statul lider la reforme. E important să accelerăm și să materializăm aceste performanțe prin realizări economice. Pe 4 iunie, organizăm Conferința Investițională Republica Moldova – UE, pe care o să am onoarea să o deschid cu Marta Kos. Suntem în proces de pregătire a acestei conferințe. Cu toții vom participa. Este un eveniment important. Nu este un eveniment formal”, a spus prim-ministrul.

Marta Kos a declarat recent, în fața eurodeputaților, că Moldova este prima la implementarea reformelor de aderarea, iar Ucraina – a doua. Conform oficialei de la Bruxelles, țara noastră are ponderea de 93% în acest proces.

#Alexandru Munteanu #conferință investițională #Marta Kos #Moldova #UE

Membrii Consiliului de supraveghere al GRT „Gagauziya Radio Televizionu” vor fi selectați prin concurs organizat de Consiliul Audiovizualului, iar activitatea furnizorului public regional de servicii media din Găgăuzia va fi reglementată direct în Codul serviciilor media audiovizuale. Prevederile se regăsesc într-un proiect de lege aprobat de Parlament în prima lectură, care mai propune majorarea cotei de conținut în limba română și noi reguli pentru serviciile media, transmite IPN.

Proiectul prevede un nou capitol dedicat „furnizorului public regional de servicii media”, prin care sunt reglementate statutul, misiunea, conducerea, finanțarea și activitatea acestuia. Potrivit documentului, directorul furnizorului public regional ar urma să fie numit prin concurs de Consiliul de supraveghere regional. Totodată, este prevăzută constituire unui Consiliu de supraveghere regional și a unui Comitet managerial regional.

Deputații din opoziție au criticat proiectul, contestând în special prevederile referitoare la reorganizarea furnizorului public regional de servicii media și la modul în care urmează să fie stabilite organele de conducere ale acestuia.

Aceste prevederi sunt contestate și de Adunarea Populară a Găgăuziei. În avizul APG, aceștia cer excluderea integrală a punctului 24 din articolul I al proiectului, care introduce noul capitol privind furnizorul public regional.

APG susține că proiectul înlătură autoritățile autonomiei de la formarea organelor de conducere ale GRT. Potrivit avizului, Adunarea Populară nu ar mai avea atribuții privind formarea, numirea sau revocarea conducerii radiodifuzorului, deși aceasta este fondatorul instituției și asigură, prin bugetul autonomiei, finanțarea acesteia.

O altă obiecție ține de criteriile pentru conducerea GRT. Autoritățile din regiunea autonomă susțin că proiectul creează o contradicție: pe de o parte, obligă radiodifuzorul public regional să asigure cel puțin 50% din producția proprie într-o limbă a minorității, iar pe de altă parte, prevede pentru director și membrii Consiliului de supraveghere doar cunoașterea limbii române, fără o cerință privind limba găgăuză.

Adunarea Populară consideră că lipsa acestor cerințe nu ține cont de specificul lingvistic și cultural al Găgăuziei și de misiunea GRT de păstrare și dezvoltare a limbii și culturii găgăuze.