În contextul celebrării Zilei Europei în Republica Moldova, Academia de Științe a Moldovei a organizat ediția a XV-a a Conferinței științifice naționale cu participare internațională. Astfel, în cuvântul de deschidere, directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, profesor universitar Victor Juc a menționat că organizarea și desfășurarea conferinței științifice, reprezintă o oportunitate pentru revederea vechilor prieteni, chiar dacă în format online.

Totodată, în mesajul său de salut, vicepreședintele AȘM, Victor Moraru, a remarcat aportul Academiei de Științe a Moldovei în procesele de europenizare a Republicii Moldova, prezentând mai multe lucrări științifice publicate de către cercetătorii științifici de la Academia de Științe a Moldovei, începând din 2010.

„Oamenii de știință sunt mai puțini sau chiar deloc auziți în Republica Moldova, însă recomandările lor științifice se dovedesc a fi într-o bună măsură să contribuie la dezvoltarea societății, a economiei și sistemului politic. Republica Moldova este un stat european, important este ca să modernizăm și să europenizăm societatea și atitudinea, să manifestăm voință și încredere în parcursul european”, a declarat Victor Moraru.

Sesiunea de rapoarte științifice a fost deschisă de dr.hab. Victor Juc, care a supus analizei evoluția relațiilor dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană în contextul pandemiei de coronavirus de tip nou, subliniind și argumentând că Uniunea Europeană rămâne principalul partener al Republicii Moldova.

„Chiar dacă Uniunea Europeană și statele membre se confruntă cu multiple probleme, asistența acordată Republicii Moldova, în special din partea României, este consistentă și oportună”, a conchis dr.hab. Victor Juc.

Doctorul habilitat Pantelimon Varzari și doctorul habilitat Nicolae Enciu au analizat și prezentat evoluția ideilor de unificare europeană, remarcând specificitatea epocilor și indicând asupra încărcăturii valorice a proiectului european.

Doctorul Alexandr Cervinski de la Institutul de Filosofie al Academiei Naționale de Științe din Belarus a argumentat necesitatea elaborării în comun a unor criterii metodologice menite să contribuie la mai buna cunoaștere și înțelegere a problemelor ce țin de ecologie.

„În asemenea manieră, Republica Moldova va putea mai ușor să se integreze în Uniunea Europeană, date fiind prioritățile anunțate și asumate – economie verde și economie digitală”, a subliniat doctorul Alexandr Cervinski.

În concluziile conferinței, directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice Victor Juc a pus în lumină și unele recomandări, precum: integrarea europeană a Republicii Moldova se exprimă actualmente prin modernizare, realizată prin dezvoltare și democratizare; Republica Moldova are nevoie de o nouă Agendă de Asociere, menită să asigure dezvoltarea economică, inclusiv prin digitalizare, și fortificarea capacităților de funcționalitate instituțională.

#academie #conferinta stiintifica #institutie #Zilele Europei

Doliu în lumea culturii moldovenești. Miercuri, 19 august, la vârsta de 77 de ani, s-a stins din viață compozitorul și profesorul Tudor Chiriac, personalitate marcantă a muzicii și a învățământului artistic. Anunțul a fost făcut de Ministerul Culturii, care a exprimat sincere condoleanțe familiei îndoliate, colegilor și tuturor celor care l-au cunoscut și apreciat pe Tudor Chiriac.

Născut la 21 martie 1949, în satul Ciuciuleni, raionul Hâncești, Tudor Chiriac și-a făcut studiile de specialitate la Chișinău, Moscova și Cluj, dedicându-și ulterior activitatea creației muzicale și formării noilor generații de artiști.

În perioada 1975–1979, a fost profesor de Teoria muzicii, Solfegiu, Armonie și Analiza creațiilor muzicale la Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău. În 1993, a devenit vicepreședinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din Republica Moldova, iar în perioada 1993–1994 a fost director artistic al Filarmonicii Naționale din Chișinău.

Ulterior, Tudor Chiriac și-a continuat activitatea pedagogică în România, fiind profesor la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași.

Creația sa cuprinde lucrări în diverse genuri muzicale și este marcată de preocuparea pentru valorificarea filonului ancestral românesc. Una dintre lucrările sale de referință, „Miorița” – poem pentru voce, orgă, clopote și bandă magnetică –, a fost selectată în anul 1986 de Tribuna Internațională a Compozitorilor din cadrul UNESCO printre cele mai bune 10 lucrări muzicale ale lumii.

Tudor Chiriac a semnat și muzica pentru filme artistice, inclusiv pentru pelicula „La porțile Satanei”, realizată la studioul „Moldova-film” în anul 1980, în regia lui Vlad Ioviță.