În contextul celebrării Zilei Europei în Republica Moldova, Academia de Științe a Moldovei a organizat ediția a XV-a a Conferinței științifice naționale cu participare internațională. Astfel, în cuvântul de deschidere, directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, profesor universitar Victor Juc a menționat că organizarea și desfășurarea conferinței științifice, reprezintă o oportunitate pentru revederea vechilor prieteni, chiar dacă în format online.

Totodată, în mesajul său de salut, vicepreședintele AȘM, Victor Moraru, a remarcat aportul Academiei de Științe a Moldovei în procesele de europenizare a Republicii Moldova, prezentând mai multe lucrări științifice publicate de către cercetătorii științifici de la Academia de Științe a Moldovei, începând din 2010.

„Oamenii de știință sunt mai puțini sau chiar deloc auziți în Republica Moldova, însă recomandările lor științifice se dovedesc a fi într-o bună măsură să contribuie la dezvoltarea societății, a economiei și sistemului politic. Republica Moldova este un stat european, important este ca să modernizăm și să europenizăm societatea și atitudinea, să manifestăm voință și încredere în parcursul european”, a declarat Victor Moraru.

Sesiunea de rapoarte științifice a fost deschisă de dr.hab. Victor Juc, care a supus analizei evoluția relațiilor dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană în contextul pandemiei de coronavirus de tip nou, subliniind și argumentând că Uniunea Europeană rămâne principalul partener al Republicii Moldova.

„Chiar dacă Uniunea Europeană și statele membre se confruntă cu multiple probleme, asistența acordată Republicii Moldova, în special din partea României, este consistentă și oportună”, a conchis dr.hab. Victor Juc.

Doctorul habilitat Pantelimon Varzari și doctorul habilitat Nicolae Enciu au analizat și prezentat evoluția ideilor de unificare europeană, remarcând specificitatea epocilor și indicând asupra încărcăturii valorice a proiectului european.

Doctorul Alexandr Cervinski de la Institutul de Filosofie al Academiei Naționale de Științe din Belarus a argumentat necesitatea elaborării în comun a unor criterii metodologice menite să contribuie la mai buna cunoaștere și înțelegere a problemelor ce țin de ecologie.

„În asemenea manieră, Republica Moldova va putea mai ușor să se integreze în Uniunea Europeană, date fiind prioritățile anunțate și asumate – economie verde și economie digitală”, a subliniat doctorul Alexandr Cervinski.

În concluziile conferinței, directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice Victor Juc a pus în lumină și unele recomandări, precum: integrarea europeană a Republicii Moldova se exprimă actualmente prin modernizare, realizată prin dezvoltare și democratizare; Republica Moldova are nevoie de o nouă Agendă de Asociere, menită să asigure dezvoltarea economică, inclusiv prin digitalizare, și fortificarea capacităților de funcționalitate instituțională.

#academie #conferinta stiintifica #institutie #Zilele Europei

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.