Președinta țării, Maia Sandu, l-a primit astăzi în vizită la Președinție pe omologul ei lituanian, Gitanas Nauseda. După o discuție privată, cei doi șefi de stat au făcut declarații de presă, unde au anunțat că au vorbit despre convertirea reciprocă a permiselor de conducere, iar Maia Sandu i-a mulțumit lui Gitanas Nauseda pentru suportul constant pe care Lituania îl oferă Moldovei.

„În această dimineață, am avut câteva discuții foarte bune cu domnul Președinte Nauseda. I-am vorbit despre situația internă din Republica Moldova, ultimele evoluții politice, despre pregătirile pentru alegerile parlamentare anticipate. Am discutat despre dorința cetățenilor Republicii Moldova de a-și construi un viitor prosper acasă, fără injustiție și fără corupție. Am discutat despre provocările cu care se confruntă Republica Moldova pe plan intern și extern – inclusiv provocările din regiune. Am trecut în revistă agenda de reforme a țării și agenda europeană a Republicii Moldova. Lituania a fost dintotdeauna o susținătoare a agendei de reforme democratice în țara noastră. Dovadă sunt și cele 137 de proiecte și programe de asistență tehnică în diverse domenii, finanțate din taxele cetățenilor lituanieni și realizate în Republica Moldova, în ultimii 12 ani”, a spus Maia Sandu.

De asemenea, Sandu a declarat că Lituania a sprijinit mereu parcursul european al Republicii Moldova și afirmă cu certitudine că este „aliatul nostru de încredere la Bruxelles, atât în ceea ce privește colaborarea în contextul Parteneriatului Estic, cât și în dialogul nostru direct cu instituțiile europene”.

„Contăm și mai departe pe sprijinul Lituaniei pentru Agenda de asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, și pentru consolidarea cooperării în cadrul Parteneriatului Estic. În acest sens, reconfirm deschiderea Republicii Moldova de a avea o relație mai aprofundată cu Uniunea Europeană. Datorită demersurilor insistente ale Lituaniei, țări ca Moldova au putut beneficia mai rapid de vaccin din stocurile achiziționate de Uniunea Europeană. În acest context, vă mulțumesc și pentru sprijinul direct oferit de țara dumneavoastră Moldovei în combaterea pandemiei de Covid-19 – sprijin sub formă de donații de echipamente de protecție. Ne dorim să aprofundăm în continuare relațiile de cooperare cu Lituania pe bilaterală și în context multilateral. Cred că avem un potențial semnificativ de creștere în ceea ce privește schimburile comerciale. Mulțumim pentru sprijinirea vinificatorilor noștri prin promovarea exportului vinurilor moldovenești în Lituania”, a mai spus președinta.

În acest context, Maia Sandu a spus că urmează ca cele două țări să semneze Acordul privind conversiunea și recunoașterea reciprocă a permiselor de conducere pentru cetățenii țărilor, Acord negociat și agreat la nivel de guverne. Totodată, Moldova și Lituania urmează să continue colaborarea în domeniul securității și apărării, mai cu seamă a apărării de riscuri hibride și combaterea dezinformării.

Precizăm că, în această după-amiază, în semn de prietenie și dorință de consolidare a relațiilor dintre Moldova și Lituania, cei doi șefi de stat vor sădi câte un puiet de mesteacăn la Grădina Botanică din Chișinău.

#Gitanas Nauseda #Maia Sandu #permise de conducere #vizită

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.