Procurorul Victoria Furtună, care a anunțat luni, 11 martie curent, că demisionează, este bănuită că ar fi divulgat unor persoane terțe, în mod intenționat, informații din cadrul unei urmăriri penale din cadrul unei cauze aflate în gestiunea Procuraturii Anticorupție (PA). Este precizarea făcută de Violina Moraru, purtătorul de cuvânt al Procuraturii Generale (PG), pentru redacția realitatea.md. Presa a scris că procurorii ar fi dat buzna cu percheziții la PA, în biroul Victoriei Furtună.

„Confirmăm faptul că Procuratura Generală efectuează urmărirea penală pe faptul divulgării intenționate a datelor urmăririi penale din cadrul unei cauze aflate în gestiunea Procuraturii Anticorupție. În legătură cu acest fapt, procurori din cadrul Procuraturii Generale au efectuat, astăzi, acțiuni de urmărire penală la sediul Procuraturii Anticorupție. Infirmăm faptul efectuării perchezițiilor la sediul Procuraturii Anticorupție, concretizând că acțiunile de urmărire penală desfășurate constau în cercetarea de acte și documente”, a precizat Moraru.

În completarea acestei declarații, reprezentanții Procuraturii Anticorupție au emis un comunicat de presă.

„Ca urmare a unor informații recent apărute în mass-media cu privire la cererea de demisie a unui procuror din cadrul Procuraturii Anticorupție și un dosar penal pornit de către Procuratura Anticorupție la plângerea unui judecător, ce vizează infracțiunea de fals în acte publice, Procuratura Anticorupție vine cu unele precizări.

La 11 ianuarie 2024, la plângerea unui judecător, un procuror din cadrul Procuraturii Anticorupție a dispus începerea urmăririi penale conform elementelor infracțiunii prevăzute la art. 332 alin. (2) lit. c) din Codul penal și anume: fals în acte publice săvârșit prin înscrierea de către o persoană publică în documentele oficiale a unor date vădit false, acțiuni săvârșite în interesul unui grup criminal organizat.

Acest procuror a preluat procesul penal cu trei săptămâni mai devreme, când procurorul care-l avea în gestiune, a ieșit în concediu de odihnă anual. În cadrul urmăririi penale, s-a constat necesitatea administrării de documente secrete, ceea ce presupunea ca procurorul de caz, să aibă acces la secretul de stat. Procurorul care a pornit urmărirea penală la 11 ianuarie 2024, nu avea acces la secret de stat, fiindu-i expirat dreptul de accesul la secretul de stat încă în anul 2022 și refuzat acordarea accesul la secret de stat în anul 2022 și din nou în 2024.

Două săptămâni mai târziu, la 26 ianuarie 2024, deoarece procurorul ce avea în gestiune procesul penal nu avea acces la secret de stat, prin ordonanța procurorului ierarhic superior, a fost schimbat procurorul conducător al grupului de urmărire penală, fiind desemnat procurorul ce inițial a avut în gestiune procesul penal și care a revenit din concediu.

Subsecvent, la 16 februarie 2024, adjunctul-interimar al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, examinând și verificând din oficiu cu titlu de control ierarhic superior, ordonanța din 11 ianuarie 2024 privind începerea urmăririi penale precum și materialele acumulate în cadrul acesteia, a dispus modificarea ordonanței de începere emisă de procuror, schimbând calificarea din art. 332 alin. (2) în art. 332 alin. (1) Cod penal, din motiv că probele acumulate până în acel moment nu au stabilit o bănuială rezonabilă cu privire la existența unui grup criminal organizat.

După cum a comunicat Procuratura Anticorupție anterior, urmărirea penală în această cauză continuă și va determina dacă persoane publice din cadrul CNA au inclus date vădit false în documentele oficiale emise de CNA și transmise către Președintele Republicii Moldova în conexiune cu procedura de evaluare a candidaturii judecătorului vizat.

La 29 februarie 2024, a apărut în spațiul public pe un canal Telegram și pe o pagină web, un document care conține date confidențiale a urmăririi penale—ordonanța de pornire a urmăririi penale din 11 ianuarie 2024. Divulgarea intenționată a datelor urmăririi penale de către o persoană care efectuează urmărirea penală, cum ar fi un membru al grupului de urmărire penală format de procurori și ofițeri, se pedepsește cu amendă și privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de până la 3 ani (art. 315 din Codul penal). Persoanele care contribuie la aceste infracțiuni pot fi trase la răspundere penală ca complici.

A doua zi, la 01 martie 2024, Procuratura Anticorupție a sesizat Procurorul General despre o scurgere de informație în legătură cu o cauză penală în gestiunea Procuraturii Anticorupție, identificând în așa mod o potențială infracțiune contra justiție comisă de către angajați ai Procuraturii Anticorupție și anume divulgarea datelor urmăririi penale. Ulterior, Procuratura Generală a pornit un dosar penal pe aceste fapte.

Astăzi, 12 martie 2024, procurori din cadrul Procuraturii Generale, secția misiuni speciale, au întreprins acțiuni de urmărire penală în sediul Procuraturii Anticorupție, cu acordul Procurorului-Șef al Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin”, se arată în comunicatul PA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, Victoria Furtună a depus cererea de demisie de la Procuratura Anticorupție, după 18 ani de activitate. Funcționara a anunțat despre plecarea din funcție pe 11 martie curent și a publicat un video, în care a vorbit despre faptul că ar fi considerată „amenințare șa adresa securității naționale”.

Citește și:

#Victoria Furtuna #PA #urmarire penala #procurori

Costul energiei electrice nu ar mai trebui stabilit o singură dată pe an, ci ajustat periodic, în funcție de evoluția pieței bursiere. Declarația a fost făcută pentru IPN de expertul în energetică Sergiu Tofilat, care explică faptul că Republica Moldova importă cea mai mare parte a energiei de pe bursă, unde prețurile se modifică la fiecare 15 minute.

Potrivit expertului, solicitările de majorare a tarifelor depuse de furnizori reprezintă o procedură standard la început de an, după încheierea rapoartelor financiare. Totuși, acesta susține că actuala structură a tarifelor nu mai corespunde realităților pieței energetice moderne.

Sergiu Tofilat afirmă că una dintre cauzele posibilei creșteri a tarifelor ar putea fi majorarea cheltuielilor salariale, în contextul creșterii salariului minim pe economie, dar și includerea investițiilor anuale în amortizarea activelor. Aceste costuri se reflectă, în final, în prețul achitat de consumatori.

Expertul atrage atenția că cea mai imprevizibilă componentă rămâne prețul de import al energiei electrice, întrucât peste jumătate din consum este acoperit din achiziții realizate pe bursa românească OPCOM, unde prețurile variază de la o oră la alta.

„Nu poți la început de an să știi care o să fie prețul mediu tot anul, e cum ai încerca să ghicești care o să fie temperatura medie afară pe un an de zile”, a declarat Sergiu Tofilat.

Potrivit acestuia, în ultimele luni prețurile au oscilat între 80 și peste 155 de euro pentru un MWh.

În acest context, expertul consideră că metodologia tarifară ar trebui modificată, astfel încât componenta ce ține de costul energiei importate să fie revizuită automat lunar sau trimestrial, similar modului în care sunt ajustate prețurile la carburanți, pentru a reflecta mai corect evoluțiile pieței.

Totodată, Tofilat susține că autoritățile ar trebui să compare prețurile de import cu estimările instituțiilor responsabile de achiziții și reglementare, pentru a avea o imagine clară asupra costurilor reale. În opinia sa, solicitările depuse de Premier Energy și FEE Nord trebuie analizate în raport cu prognozele Energocom și cu evaluările Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică.