Procurorul Victoria Furtună, care a anunțat luni, 11 martie curent, că demisionează, este bănuită că ar fi divulgat unor persoane terțe, în mod intenționat, informații din cadrul unei urmăriri penale din cadrul unei cauze aflate în gestiunea Procuraturii Anticorupție (PA). Este precizarea făcută de Violina Moraru, purtătorul de cuvânt al Procuraturii Generale (PG), pentru redacția realitatea.md. Presa a scris că procurorii ar fi dat buzna cu percheziții la PA, în biroul Victoriei Furtună.

„Confirmăm faptul că Procuratura Generală efectuează urmărirea penală pe faptul divulgării intenționate a datelor urmăririi penale din cadrul unei cauze aflate în gestiunea Procuraturii Anticorupție. În legătură cu acest fapt, procurori din cadrul Procuraturii Generale au efectuat, astăzi, acțiuni de urmărire penală la sediul Procuraturii Anticorupție. Infirmăm faptul efectuării perchezițiilor la sediul Procuraturii Anticorupție, concretizând că acțiunile de urmărire penală desfășurate constau în cercetarea de acte și documente”, a precizat Moraru.

În completarea acestei declarații, reprezentanții Procuraturii Anticorupție au emis un comunicat de presă.

„Ca urmare a unor informații recent apărute în mass-media cu privire la cererea de demisie a unui procuror din cadrul Procuraturii Anticorupție și un dosar penal pornit de către Procuratura Anticorupție la plângerea unui judecător, ce vizează infracțiunea de fals în acte publice, Procuratura Anticorupție vine cu unele precizări.

La 11 ianuarie 2024, la plângerea unui judecător, un procuror din cadrul Procuraturii Anticorupție a dispus începerea urmăririi penale conform elementelor infracțiunii prevăzute la art. 332 alin. (2) lit. c) din Codul penal și anume: fals în acte publice săvârșit prin înscrierea de către o persoană publică în documentele oficiale a unor date vădit false, acțiuni săvârșite în interesul unui grup criminal organizat.

Acest procuror a preluat procesul penal cu trei săptămâni mai devreme, când procurorul care-l avea în gestiune, a ieșit în concediu de odihnă anual. În cadrul urmăririi penale, s-a constat necesitatea administrării de documente secrete, ceea ce presupunea ca procurorul de caz, să aibă acces la secretul de stat. Procurorul care a pornit urmărirea penală la 11 ianuarie 2024, nu avea acces la secret de stat, fiindu-i expirat dreptul de accesul la secretul de stat încă în anul 2022 și refuzat acordarea accesul la secret de stat în anul 2022 și din nou în 2024.

Două săptămâni mai târziu, la 26 ianuarie 2024, deoarece procurorul ce avea în gestiune procesul penal nu avea acces la secret de stat, prin ordonanța procurorului ierarhic superior, a fost schimbat procurorul conducător al grupului de urmărire penală, fiind desemnat procurorul ce inițial a avut în gestiune procesul penal și care a revenit din concediu.

Subsecvent, la 16 februarie 2024, adjunctul-interimar al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, examinând și verificând din oficiu cu titlu de control ierarhic superior, ordonanța din 11 ianuarie 2024 privind începerea urmăririi penale precum și materialele acumulate în cadrul acesteia, a dispus modificarea ordonanței de începere emisă de procuror, schimbând calificarea din art. 332 alin. (2) în art. 332 alin. (1) Cod penal, din motiv că probele acumulate până în acel moment nu au stabilit o bănuială rezonabilă cu privire la existența unui grup criminal organizat.

După cum a comunicat Procuratura Anticorupție anterior, urmărirea penală în această cauză continuă și va determina dacă persoane publice din cadrul CNA au inclus date vădit false în documentele oficiale emise de CNA și transmise către Președintele Republicii Moldova în conexiune cu procedura de evaluare a candidaturii judecătorului vizat.

La 29 februarie 2024, a apărut în spațiul public pe un canal Telegram și pe o pagină web, un document care conține date confidențiale a urmăririi penale—ordonanța de pornire a urmăririi penale din 11 ianuarie 2024. Divulgarea intenționată a datelor urmăririi penale de către o persoană care efectuează urmărirea penală, cum ar fi un membru al grupului de urmărire penală format de procurori și ofițeri, se pedepsește cu amendă și privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de până la 3 ani (art. 315 din Codul penal). Persoanele care contribuie la aceste infracțiuni pot fi trase la răspundere penală ca complici.

A doua zi, la 01 martie 2024, Procuratura Anticorupție a sesizat Procurorul General despre o scurgere de informație în legătură cu o cauză penală în gestiunea Procuraturii Anticorupție, identificând în așa mod o potențială infracțiune contra justiție comisă de către angajați ai Procuraturii Anticorupție și anume divulgarea datelor urmăririi penale. Ulterior, Procuratura Generală a pornit un dosar penal pe aceste fapte.

Astăzi, 12 martie 2024, procurori din cadrul Procuraturii Generale, secția misiuni speciale, au întreprins acțiuni de urmărire penală în sediul Procuraturii Anticorupție, cu acordul Procurorului-Șef al Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin”, se arată în comunicatul PA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, Victoria Furtună a depus cererea de demisie de la Procuratura Anticorupție, după 18 ani de activitate. Funcționara a anunțat despre plecarea din funcție pe 11 martie curent și a publicat un video, în care a vorbit despre faptul că ar fi considerată „amenințare șa adresa securității naționale”.

Citește și:

#PA #procurori #urmarire penala #Victoria Furtuna

Germania închide ultimul consulat rus din ţară, cel de la Bonn, şi un centru cultural rus de la Berlin, a anunţat marţi, 1 septembrie, ministrul de Externe german Johann Wadephul, transmite DCnews.ro. Decizia vine după ce autorităţile germane i-au imputat Rusiei incidentul cu o dronă încărcată cu explozibil, descoperită la începutul lunii august pe aeroportul din Leipzig/Halle.

„Am ordonat măsurile următoare, în acord cu cancelarul federal (Friedrich Merz): consulatul general al Rusiei la Bonn va fi închis începând cu 18 septembrie. Contractul „Casei ruse” la Berlin va fi reziliat”, a afirmat Wadephul într-o declaraţie.

Germania acuză Rusia de operațiuni hibride în Europa

El a adăugat că incidentul de la Leipzig nu trebuie privit ca un caz izolat, întrucât „se înscrie într-un şablon al operaţiunilor hibride ruse în Europa”.

Cu puţin timp înainte, ministrul de Interne german Alexander Dobrindt a declarat că „în ansamblu, anchetele poliţiei, modul de operare şi informaţiile serviciilor speciale arată că Rusia este responsabilă pentru atacul eşuat cu o dronă încărcată cu explozibil de la aeroportul din Leipzig, luna trecută”.

„Configuraţia dronelor şi utilizarea diverselor componente, explozibilul şi dispozitivele de aprindere au legătură cu alte operaţiuni hibride desfăşurate de Rusia şi cu războiul său contra Ucrainei. Tehnologia utilizată şi interacţiunea diferitelor elemente trebuie să fie calificate de profesionişti şi indică un nivel ridicat de expertiză tehnică, precum şi un efort organizaţional considerabil”, a precizat el.

Rusia promite răspuns la acțiunile Germaniei

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a reacţionat spunând că Moscova va răspunde la „toate acţiunile antiruse” ale Germaniei.

„Atât Casa Rusă de Știință și Cultură din Berlin, cât și Consulatul nostru General din Bonn hărțuiesc de mult timp elita aflată la putere. Acum au găsit un pretext. Ei bine, vor primi un răspuns pe măsură”, a spus ea, potrivit TASS.

Zaharova a adăugat că „sub un pretext complet tras de păr, Berlinul a escaladat din nou relațiile bilaterale”. „Ca de obicei, nu au fost prezentate dovezi convingătoare sau serioase. Pur și simplu nu există și nici nu pot exista!”, a mai spus ea.

„Au inventat un pretext. Între timp, Berlinul este profund compromis atât prin implicarea sa în conflictul din Ucraina, cât și prin implicarea în atacuri teroriste împotriva civililor. Casa Rusă îi preocupă de mult timp. Așa că au căutat ceva de care să se agațe. Moscova va răspunde tuturor deciziilor antirusești”, a mai adăugat, marți seară, purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Ce s-a întâmplat pe aeroportul Leipzig

În noaptea de 4 spre 5 august, o dronă încărcată cu explozibil a fost descoperită în zona securizată a aeroportului Leipzig/Halle, în apropierea mai multor avioane-cargo ucrainene, iar după câteva minute s-a înregistrat o coliziune între un avion-cargo al companiei de logistică şi curierat DHL aflat în zbor şi o altă dronă. Aeronava DHL a reuşit să aterizeze ulterior pe aeroportul din Hanovra fără incidente şi doar cu avarii minore.

Potrivit media germane, care au citat surse apropiate autorităţilor, o a treia dronă a fost găsită zece zile mai târziu la vest de aeroport. A fost găsită o substanţă ce corespundea cu circa 50 de grame de hexogen, un explozibil militar extrem de puternic.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.