Parlamentul European se pregătește să dea în judecată Comisia Europeană pentru decizia sa de a dezgheța miliarde de euro pentru Ungaria la sfârșitul anului trecut, transmite Politico.

În plus, cu o zi înainte, Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European a votat aproape în unanimitate (16 pentru, unul împotrivă și nicio abținere) să dea în judecată Comisia Europeană pentru încălcarea obligațiilor sale de a proteja banii contribuabililor împotriva utilizării abuzive.

În decembrie anul trecut, CE a deblocat fonduri UE în valoare de 10,2 miliarde euro destinate Ungariei, a căror plată a fost înghețată din cauza preocupărilor legate de situația drepturilor omului și de statul de drept din țară.

Decizia a venit cu o zi înainte de summitul UE la care liderii urmau să discute despre un nou ajutor pentru Ucraina și începerea discuțiilor de aderare, măsuri pe care premierul ungar Viktor Orban a amenințat că le va bloca.

Decizia președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a dezgheța fondurile a fost întâmpinată cu o reacție din partea deputaților europeni, care au acuzat-o că a cedat șantajului lui Orban.

„Credem că avem un argument puternic, deoarece Comisia se contrazice cu privire la aderarea Ungariei la statul de drept”, a declarat europarlamentarul ecologist Daniel Freund.

Potrivit lui Freund, decizia comisiei, care este susținută de membri ai Partidului Popular European al lui von der Leyen, urmărește „să arate președintelui Comisiei Europene că statul de drept nu poate fi schimbat pentru înțelegeri cu Orban.”

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Liderii grupurilor politice se vor întâlni joi pentru a da undă verde finală președintelui Parlamentului European, Roberta Metsola, să intenteze un proces împotriva CE în instanță până la 25 martie.

La începutul lunii martie, a devenit cunoscut faptul că Ungaria a reușit să deblocheze aproximativ două miliarde de euro din fondurile Uniunii Europene după ce guvernul premierului Viktor Orban a respectat cerințele Comisiei Europene privind formarea educațională și egalitatea de gen.

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.