Angajații Judecătoriei Căușeni se confruntă cu problema salarizării improprii pentru activitatea desfășurată, precum și numărul mare de cauze care sunt pendinte în fața judecătorilor. La această concluzie au ajuns membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Alexandru Postica și Nina Cernat, care au efectuat o vizită de lucru la Judecătoria Căușeni, care îşi exercită competenţa într-o circumscripţie ce cuprinde 2 sedii: sediul Central Căușeni și sediul secundar Ștefan Vodă.

„În acest sens este actuală necesitatea majorării salariului angajaților sistemului judecătoresc, precum și achitarea costurilor pentru deplasările efectuate de judecătorii care domiciliază în afara raionului Căușeni și respectiv Ștefan Vodă”, au menționat membrii CSM.

Potrivit unui comunicat al CSM, rezultatele raportate indică un nivel foarte ridicat de cauze aflate în procedura unui judecător.

„Așadar în cadrul Judecătoriei Căușeni, s-au aflat în procedură în total 8054 cauze civile, penale, și contravenționale. Din totalul dosarelor aflate în procedură au fost încheiate 5069 cauze. La sfârșitul perioadei de raportare rămânând un număr de 2985 cauze pendinte. În perioada anului 2023 fiecărui judecător i-au revenit în medie câte 1200 dosare (inclusiv restanța din anul 2022). Acest indicator se datorează faptului că în Judecătoria Căușeni activează la moment doar 4 judecători din cei 10 prevăzuți conform statului de personal. În acest sens, fiind pendinte un concurs de ocupare a funcțiilor vacante și în așteptare emiterea decretului de confirmare în funcția de judecător la Judecătoria Căușeni.

Rata de variație a stocului de cauze pendinte (raportul dintre cauzele soluționate în perioada raportată și cele noi înregistrate în perioada raportată, exprimat în procente) constituie 62,93% comparativ cu anul 2022, când rata de variație a stocului de cauze pendinte constituia 72,9%. Analizând acest indicator procentual constatăm că și soluționarea cauzelor este într-o semnificativă creștere, comparativ cu anul 2022, acest indicator în instanță denotă o creștere atât a numărului dosarelor parvenite, cât și a numărului dosarelor examinate în perioada anului 2023. Cel mai mare număr de cauze soluționate în anul 2023 sunt cauzele civile 3339, urmate de cauzele contravenționale 586 și cele penale cu un număr de 413”, informează CSM.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Citește și:

#Judecatoria Causeni #membrii CSM #probleme

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.