Angajații Judecătoriei Căușeni se confruntă cu problema salarizării improprii pentru activitatea desfășurată, precum și numărul mare de cauze care sunt pendinte în fața judecătorilor. La această concluzie au ajuns membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Alexandru Postica și Nina Cernat, care au efectuat o vizită de lucru la Judecătoria Căușeni, care îşi exercită competenţa într-o circumscripţie ce cuprinde 2 sedii: sediul Central Căușeni și sediul secundar Ștefan Vodă.

„În acest sens este actuală necesitatea majorării salariului angajaților sistemului judecătoresc, precum și achitarea costurilor pentru deplasările efectuate de judecătorii care domiciliază în afara raionului Căușeni și respectiv Ștefan Vodă”, au menționat membrii CSM.

Potrivit unui comunicat al CSM, rezultatele raportate indică un nivel foarte ridicat de cauze aflate în procedura unui judecător.

„Așadar în cadrul Judecătoriei Căușeni, s-au aflat în procedură în total 8054 cauze civile, penale, și contravenționale. Din totalul dosarelor aflate în procedură au fost încheiate 5069 cauze. La sfârșitul perioadei de raportare rămânând un număr de 2985 cauze pendinte. În perioada anului 2023 fiecărui judecător i-au revenit în medie câte 1200 dosare (inclusiv restanța din anul 2022). Acest indicator se datorează faptului că în Judecătoria Căușeni activează la moment doar 4 judecători din cei 10 prevăzuți conform statului de personal. În acest sens, fiind pendinte un concurs de ocupare a funcțiilor vacante și în așteptare emiterea decretului de confirmare în funcția de judecător la Judecătoria Căușeni.

Rata de variație a stocului de cauze pendinte (raportul dintre cauzele soluționate în perioada raportată și cele noi înregistrate în perioada raportată, exprimat în procente) constituie 62,93% comparativ cu anul 2022, când rata de variație a stocului de cauze pendinte constituia 72,9%. Analizând acest indicator procentual constatăm că și soluționarea cauzelor este într-o semnificativă creștere, comparativ cu anul 2022, acest indicator în instanță denotă o creștere atât a numărului dosarelor parvenite, cât și a numărului dosarelor examinate în perioada anului 2023. Cel mai mare număr de cauze soluționate în anul 2023 sunt cauzele civile 3339, urmate de cauzele contravenționale 586 și cele penale cu un număr de 413”, informează CSM.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Citește și:

#Judecatoria Causeni #membrii CSM #probleme

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.